Comemorarea victimelor Holocaustului în România

În fiecare an, pe 9 octombrie, România comemorează Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Această zi a fost stabilită oficial prin Hotărârea de Guvern nr. 672 din 5 mai 2004, având scopul de a marca începutul deportărilor evreilor din România în Transnistria, un eveniment tragic care a avut loc în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În luna octombrie 1941, peste 35.000 de evrei au fost escortați în Transnistria. Printre cei deportați s-au aflat majoritar copii, femei și persoane în vârstă, provenind din localități precum Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și alte localități din vecinătate. Conform datelor furnizate de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, aceste măsuri au fost concepute de autoritățile antonesciene ca o variantă românească a Soluției Finale. Procesul de exterminare s-a realizat prin impunerea unor condiții de viață extrem de precare, marcate de lipsa hranei, igienei insuficiente și izbucnirea epidemiilor.

Contextul deportărilor

Deportările au fost ordonate de autoproclamatul „Conducător” al României, Ion Antonescu, aliat al Germaniei naziste. Deși regimul fascist a justificat acțiunile prin colaborarea evreilor cu bolșevicii în Basarabia, în nordul Bucovinei și în Herța, precum și prin maltratarea trupelor române care se retrăgeau din acele zone, deportările au vizat și evreii din sudul Bucovinei și județul Dorohoi. Aceste teritorii nu fuseseră ocupate de URSS în iunie 1940, însă dictatorul genocidar i-a deportat în masă pe evreii din aceste zone, chiar dacă aceștia nu aveau nicio legătură cu faptele petrecute în vara lui 1940.

Potrivit concluziilor Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, între 280.000 și 380.000 de persoane au fost ucise sau au murit în România și în teritoriile aflate sub administrația românească în acea perioadă. Supraviețuitori care au ales să vorbească pentru ca generațiile viitoare să știe, precum scriitorul Norman Manea (deportat cu familia din Suceava la vârsta de cinci ani), cercetătoarea istoriei Holocaustului Felicia Carmelly (deportată la 10 ani din Vatra Dornei) și doctorița Myriam Korber Bercovici, au relatat ulterior experiențele trăite în timpul acestor deportări.

Activități de comemorare

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” organizează anual, în preajma zilei de 9 octombrie, ceremonia oficială de comemorare la Memorialul Victimelor Holocaustului din București. La acest eveniment participă reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Parlamentului, Guvernului României, precum și membri ai comunităților de evrei și romi din România, invitați internaționali și reprezentanți ai societății civile.

În cadrul zilei de comemorare, autoritățile organizează, conform prevederilor H.G. 672 din 5 mai 2004, diverse manifestări culturale și educaționale dedicate memoriei Holocaustului, inclusiv conferințe, seminarii, lansări de carte, spectacole și concursuri școlare. Ministerul Afacerilor Interne a transmis un mesaj emoționant, subliniind că victimele erau părinți, bunici și tineri cu case, meserii și prieteni, mulți dintre cei care au plecat crezând că se vor întoarce nu s-au mai întors niciodată acasă, lăsând în urmă fotografii fără nume și scrisori neterminate. Mesajul MAI a subliniat importanța amintirii fiecărei victime pentru viitor, amintind că fiecare a avut un nume, un chip și o viață care merita trăită.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Comemorarea a trei ani de la atacul din 7 octombrie” (7 octombrie 2026).