Condițiile transferului în România al Alinei Apostol din China

Alina-Irina Apostol, cetățean român încarcerat în Republica Populară Chineză de aproape nouă ani, se află în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate într-un penitenciar din acest stat. Femeia a fost condamnată de Tribunalul din Shishi, din provincia Fujian, la o pedeapsă de 13 ani și jumătate de închisoare pentru fraudă bancară cu carduri. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța chinezească a stabilit obligativitatea plății unei amenzi și a unor despăgubiri către victimele infracțiunii, sume care trebuie achitate în solidar cu alte două persoane.

Obstacolele procedurale și financiare

Ministerul Justiției a transmis solicitarea oficială de transfer către omologii din China în octombrie 2019, demersurile diplomatice și judiciare fiind continuate în mod constant de atunci. Procedura este însă complicată de absența unui tratat bilateral sau multilateral aplicabil între România și China privind transferarea persoanelor condamnate. În acest context, cooperarea judiciară se desfășoară pe baza principiului curtoaziei internaționale și a reciprocității, conform Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. Deși o instanță din România a decis în 2023 că femeia poate fi transferată în țară după adaptarea pedepsei la legislația națională, acordul final al autorităților din Beijing nu a fost obținut.

Autoritățile chineze au subliniat în mod repetat că finalizarea procedurii de transferare este condiționată de stingerea integrală a despăgubirilor restante către victimele infracțiunii, Beijingul tratând această cerință financiară drept o condiție obligatorie pentru semnarea documentelor de predare. Statul român a precizat că nu are temei legal pentru a achita aceste obligații financiare în locul condamnatei. Singura plată efectuată până în prezent a fost cea din august 2024, când tatăl Alinei-Irina Apostol a achitat amenda stabilită de instanță. În urma acestei plăți, reprezentanții autorităților din China au reluat analizarea dosarului.

Reacții și presiuni publice

Ministerul Justiției a declarat că a purtat discuții cu familia femeii pentru a identifica modalități alternative de plată, având în vedere efortul financiar considerabil pe care îl presupune achitarea sumelor restante, astfel încât să fie îndeplinite condițiile de transfer. În paralel, cazul a generat reacții publice severe. Profesorul Marius Balo, care a petrecut anterior opt ani într-o închisoare din China după ce a fost condamnat pentru o fraudă de 80 de dolari și a revenit în România în 2022, a anunțat intrarea în greva foamei. Acesta solicită autorităților române să accelereze procesul de repatriere, susținând că femeia a fost abandonată de stat.

Marius Balo a solicitat o audiență la Ministerul Justiției, unde a fost primit de Liviu Drăgănescu, consilier al ministrului, și de Alexandru Ciuciu, director adjunct al Departamentului de Cooperare Judiciară Internațională. Acesta a criticat gestionarea cazului de către actualul ministru al Justiției, Radu Marinescu, aflat la al doilea mandat, afirmând că nu au fost făcute demersurile necesare pentru a pune în aplicare transferul, în ciuda existenței unei hotărări judecătorești în acest sens, menționând că întâlnirea cu reprezentanții ministerului nu i-a oferit motive de optimism.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Greva foamei pentru transferul unei românce din China” (3 noiembrie 2026).