Contestarea unei legi privind finanțarea cluburilor sportive private

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională pentru a contesta un amendament adoptat de Camera Deputaților. Această modificare legislativă permite primăriilor și consiliilor județene să aloce anual sume de până la 5 milioane de lei (aproximativ 1 milion de euro) către asociații sportive de drept privat, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial și deținătoare ale certificatului de identitate sportivă, în care autoritățile locale au calitatea de asociat. Fondurile sunt transferate sub forma de cotizație anuală, în limita plafonului menționat pentru fiecare unitate administrativ-teritorială asociată, suma fiind aprobată prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale.

Potrivit Profit.ro, amendamentul a fost promovat de PSD și a fost introdus într-un proiect de lege privind organizarea eficientă de către autorități a evenimentelor sportive olimpice, mai exact ca amendament la un proiect de adoptare a unei ordonanțe de urgență. O prevedere centrală a acestei modificări este scutirea primăriilor de la aplicarea procedurii legale standard de acordare a finanțărilor nerambursabile. În mod obișnuit, aceste fonduri erau acordate prin concursuri publice și transparente, conform prevederilor Legii nr. 350/2005, însă noul mecanism permite transferul direct al banilor sub formă de „cotizație”.

Argumentele contestării

Nicușor Dan susține că noul mecanism permite sustragerea de fonduri publice din bugete care ar trebui destinate competiției deschise. Președintele Capitalei consideră că măsura ar putea favoriza în mod arbitrar cluburile apropiate de administrațiile locale din România și afirmă că nu există o justificare validă pentru implementarea acestei legi. Mai mult, acesta avertizează că prevederea ar putea încălca grav normele Uniunii Europene privind concurența, deoarece plafonul de 1 milion de euro pe an depășește de 10 ori limita europeană a ajutoarelor „de minimis”, stabilită la 300.000 de euro pe o perioadă de trei ani.

O altă problemă ridicată privește destinația banilor publici. Se teme că legea ar permite folosirea fondurilor pentru cheltuieli generale din sportul profesionist, precum salarii, prime sau transferuri, fără a exista obligații clare de raportare sau justificare a acestor cheltuieli. În acest sens, primarul Capitalei a blocat legea finanțărilor, considerând că mecanismul actual nu garantează transparența utilizării resurselor publice în sport.

Contextul legislativ și judiciar

Această sesizare către CCR face parte dintr-o serie de demersuri ale primarului Capitalei împotriva unor reglementări din domeniul sportului. Anterior, Nicușor Dan a contestat o altă normă, referitoare la completarea Legii educației fizice și sportului 69/2000, care impunea ca minimum 40% dintre sportivii unei echipe să fie români. În cazul acelei legi, Curtea Constituțională a decis că prevederea este neconstituțională, respingând argumentul inițiatorilor care invocau necesitatea sprijinirii sportivilor români.

În motivarea deciziei referitoare la cota de sportivi români, judecătorii constituționali au menționat existența unei corupții generalizate în multe sporturi, inclusiv la nivelul copiilor și juniorilor, unde selecția se face adesea pe bani. CCR a subliniat că acest favoritism financiar este o realitate reclamată de părinți, antrenori și foști sportivi. În concluzie, Curtea a decis că scopurile de susținere a sportivilor români ar trebui atinse prin politici publice care urmăresc susținerea accesului cetățenilor la activitățile sportive și prin aplicarea unor criterii obiective de selecție la toate nivelurile și disciplinele sportive.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Posibilă sesizare a CCR privind convocarea alegerilor anticipate” (28 septembrie 2026).