Contestări privind evoluția economică a României sub Guvernul Bolojan

Reprezentanții Partidului Social Democrat au lansat o serie de acuzații severe la adresa premierului Ilie Bolojan, referitoare la deteriorarea drastică a indicatorilor economici ai României. Fostul premier Marcel Ciolacu a susținut că țara a suferit o schimbare radicală de poziție în Uniunea Europeană: în perioada în care el deținea mandatul, România se afla pe locul doi în UE în ceea ce privește creșterea economică, însă, sub conducerea actualului prim-ministru, a ajuns pe locul întâi în ceea ce privește scăderea economică.

Potrivit lui Ciolacu, România înregistrează în prezent cea mai rapidă prăbușire economică din Europa, un fenomen alarmant însoțit de cea mai ridicată inflație de pe continent. Fostul premier a precizat că aceste acuzații provin din statisticile oficiale ale Eurostat, Institutului Național de Statistică și Băncii Naționale a României, date pe care le-a utilizat în infografiile publicate. El a subliniat că politicile de austeritate, promovate de actualul Executiv drept „responsabile” și bazate pe „sacrificii necesare”, au dus în realitate la reducerea puterii de cumpărare pentru salariați și pensionari, scăderea consumului față de anul 2025 și prăbușirea investițiilor străine, generând totodată creșterea șomajului în rândul tinerilor din UE.

Indicatori bugetari și deficit

În paralel, fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a punctat discrepanțele majore dintre estimările optimiste utilizate la elaborarea bugetului și realitatea economică din prima jumătate a anului. Câciu a afirmat că, în timp ce bugetul a fost construit pe o ipoteză de creștere economică de 1%, în primul semestru s-a înregistrat, în fapt, o contracție de 1,6%. Această diferență, descrisă ca un „gap” între estimări și cifrele reale, reprezintă aproximativ 53 de miliarde de lei, echivalentul a 2,6 puncte procentuale din PIB.

Fostul ministru a avertizat că evoluția economică din trimestrul al treilea nu va putea compensa scăderea înregistrată în primele două trimestre ale anului, afirmând că nu există nicio revenire spectaculoasă a economiei care să neutralizeze contracția inițială. În acest context, el a menționat că necesarul de finanțare pentru rectificarea bugetară a depășit deja pragul de 40 de miliarde de lei, generând presiuni imense asupra deficitului și a datoriei publice, situație pe care el a catalogat-o drept un „dezastru” provocat de Ilie Bolojan.

Contextul monetar și politic

Analizând datele monetare, Marcel Ciolacu a indicat o creștere semnificativă a cursului euro, acesta evoluând de la 5,03 lei în mai 2026 la 5,34 lei în prezent. El a concluzionat că, după un an de măsuri de austeritate, România a devenit mai îndatorată, mai săracă și „mai singură în UE”, evidențiând totodată o majorare a datoriei publice și a ponderii acesteia în PIB. Aceste declarații intervin într-un moment de tensiuni acute între PSD și PNL, în timp ce premierul desemnat Luca Niculescu încearcă să formeze o majoritate parlamentară pentru învestirea noului Guvern.

Potrivit PS News, Adrian Câciu a criticat zudem lipsa de reacție din partea membrilor Partidului Național Liberal față de politicile implementate de Ilie Bolojan. Fostul ministru s-a întrebat public dacă mai există cineva în PNL care să îi explice premierului că gestionarea economică a fost dezastroasă, afirmând că acesta „distruge” tot ceea ce atinge.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Conflictul dintre Rareș Bogdan și Ilie Bolojan” (1 octombrie 2026).