Contestația privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru

Curtea de Apel București va judeca, luni, 28 septembrie 2026, cererea de anulare a decretului prezidențial nr. 770/2026. Actul, emis de președintele Nicușor Dan pe 21 septembrie și publicat în aceeași zi în Monitorul Oficial nr. 799, stabilește desemnarea lui Siegfried-Vasile Mureșan în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru. Conform textului decretului, acesta a fost desemnat pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, în temeiul art. 103 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Acțiunea în instanță, înregistrată sub numărul 6038/2/2026, a fost inițiată de Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT.), organizație condusă de deputata neafiliată Ioana Grosaru, membră în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați. Dosarul a fost înregistrat pe 22 septembrie la Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, având ca pârâți Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial. Cauza a fost repartizată completului nr. 7 Fond și va fi judecată de magistratul Olimpiea Crețeanu. Aceasta a fost implicată anterior în alte dosare, inclusiv suspendarea de la aplicare a cinci hotărări ale guvernului interimar Bolojan, la solicitarea PSD, peste vară.

Opinii juridice și reacții

Demersul a generat reacții critice din partea unor specialiști în domeniul juridic. Fostul judecător Cristi Dănileț a susținut că un astfel de decret nu poate fi contestat în justiția ordinară, deoarece reprezintă un act de putere, precizând că acest lucru este un element fundamental învățat de studenții la Drept încă din primul an. În aceeași linie, avocatul Toni Neacșu a precizat că, conform Constituției (art. 126 alin 6) și legii contenciosului administrativ, decretele de desemnare a candidatului pentru premier sunt excluse de la controlul judecătoresc. Acesta a sugerat că acțiunea va fi probabil respinsă ca inadmisibilă.

Poziția comunității italiene

Pe plan social, demersul a provocat divergențe în cadrul comunității italiene din România. Un grup format din 11 organizații s-a delimitat public de acțiunea RO.AS.IT., respingând ideea că această asociație ar putea vorbi în numele întregii minorități. În comunicatul transmis, organizațiile au subliniat că prezența italiană în România este diversă, cuprinzând nu doar cetățeni români de origine italiană, ci și cetățeni italieni rezidenți, antreprenori, investitori, profesioniști, familii, precum și reprezentanți ai mediilor academic, cultural și educațional. Aceștia au considerat inacceptabilă tentativa de a prezenta poziția unei singure entități ca fiind poziția colectivă.

În contextul acestui proces, a fost menționat faptul că RO.AS.IT. beneficiază de finanțare publică prin Departamentul pentru Relații Interetnice și are un loc de deputat garantat constituțional pentru reprezentarea minorității. De asemenea, asociația a mai contestat anterior în instanță cele șapte decrete semnate de președintele Nicușor Dan pentru numirea conducerii marilor parchete.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Ludovic Orban critică desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru”.