Contestații privind recalcularea pensiilor în România

Procesul de recalculare a pensiilor, implementat prin legislația din 2024, continuă să genereze numeroase dispute juridice între beneficiari și autorități, la aproximativ doi ani de la intrarea în vigoare a noii legislații. Obiectivul inițial al noii legi a fost eliminarea inechităților dintre beneficiari și majorarea veniturilor, însă aplicarea prevederilor a dus la un volum considerabil de contestații, pensionarii reclamând atât sumele stabilite, cât și modul de aplicare a anumitor prevederi legale. Din 2024 până în prezent, au fost deschise aproape 62.000 de litigii împotriva Caselor teritoriale de Pensii, majoritatea concentrate în județele Hunedoara, București, Gorj, Constanța, Argeș și Vâlcea.

Litigiile din instanta

Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii, peste 30% dintre persoanele care au apelat la instanță au obținut câștig de cauză. Până în prezent, 6.028 de pensionari au primit hotărâri favorabile, confirmând faptul că veniturile lor au fost calculate eronat. În prezent, o parte semnificativă a dosarelor rămâne pe rolul instanțelor, așteptând soluționarea, în timp ce mii de oameni au manifestat revolta față de modul de stabilire a veniturilor.

Printre principalele motive ale acțiunilor în instanță se numără cuantumul pensiei stabilite în urma recalculării, reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) din pensii și neindexarea valorii punctului de referință. De asemenea, pensionarii au contestat neacordarea punctelor de stabilitate pentru anumite perioade de activitate sau nevalorificarea adeverințelor care atestă vechimea în muncă și salariile încasate.

Raportul Curții de Conturi

Într-un context separat, Curtea de Conturi a publicat un raport care semnalează suspiciuni privind acordarea unor punctaje mai mici decât cele cuvenite pentru 2.211.060 de beneficiari. Auditorii au analizat un eșantion de 22 de dosare, identificând nouă cazuri în care pensiile fuseseră stabilite la valori mai mici, cu diferențe totale de 2.147 de lei în acele cazuri specifice. Pe baza acestor verificări și a unor estimări statistice, Curtea de Conturi a calculat o posibilă subevaluare a pensiilor de aproximativ 230,4 milioane de lei.

Casa Națională de Pensii Publice a precizat însă că aceste cifre nu înseamnă că toate cele 2,2 milioane de dosare au fost verificate individual sau că în fiecare dintre ele există o eroare, diferențele putând fi stabilite doar după analiza fiecărui caz. În acest sens, avocatul Toni Neacșu consideră că pensionarii ale căror drepturi au fost calculate greșit ar trebui să primească atât pensiile corectate, cât și diferențele de bani care li se cuvin, avertizând însă că recuperarea acestora ar putea dura.

În ceea ce privește mecanismul actual de calcul, potrivit Antena 3, suma încasată în 2026 depinde de numărul anilor de cotizare și de veniturile declarate pentru care s-au plătit contribuții la sistemul public, conform Legii nr. 360/2023. Un element central este valoarea punctului de referință (VPR), care în 2026 este de 81 de lei, fapt ce determină absența unei sume fixe acordate tuturor pensionarilor.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Posibile majorări ale veniturilor nete pentru pensionari” (26 octombrie 2026).