Controlul parlamentar asupra rapoartelor de activitate ale SRI

Controlul parlamentar asupra Serviciului Român de Informații a devenit, în ultimul deceniu, o procedură administrativă formală, marcând un proces continuu de eroziune a răspunderii celui mai puternic serviciu de informații din România în fața cetățenilor. Conform unei investigații publicate de PressOne și semnate de Emilia Șercan și Ionuț Dumitrescu, nouă rapoarte anuale de activitate ale instituției au fost aprobate de Parlament fără ca acestea să fie prezentate efectiv sau dezbătute în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Această situație contravine prevederilor Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea serviciului, care stabilește la articolul 23 că activitatea SRI este controlată de Parlament, iar directorul serviciului trebuie să prezinte plenului rapoarte privind îndeplinirea atribuțiilor anual sau ori de câte ori legislativul o solicită. Această prezentare publică reprezintă printre puținele momente în care șeful serviciului de informații răspunde public în fața aleșilor.

Mecanismul de aprobare formală

În prezent, rapoartele sunt trimise Parlamentului și analizate de Comisia comună de control asupra activității SRI, fiind ulterior incluse pe ordinea de zi a ședințelor comune. Totuși, etapa finală a procesului, reprezentată de prezentarea raportului de către directorul SRI și dezbaterea acestuia de către parlamentari, a fost omisă, rapoartele fiind considerate prezentate public fără ca prezentările propriu-zise să aibă loc. George Maior a fost ultimul șef al serviciului care a comunicat în fața parlamentarilor despre activitatea instituției, acest lucru având loc pe 10 decembrie 2013. În acea ocazie, Maior a prezentat șase rapoarte restante care vizau perioada 2007-2012, marcând ultima prezentare reală a unui raport anual SRI în fața aleșilor.

Responsabilități și blocaje actuale

Eduard Hellvig, ultimul director civil al SRI, este menționat ca fiind singurul director civil din istoria serviciului care nu a călcat niciodată în plenul reunit al Parlamentului în cei opt ani de mandat, fiind acuzat că a ermetizat activitatea instituției și a scos-o de sub controlul plenului. Pe lângă cele nouă rapoarte deja aprobate formal, alte cinci rapoarte, vizând perioada 2021-2025, rămân în continuare blocate la nivelul Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. Structura de conducere a Parlamentului României blochează astfel prezentarea și dezbaterea acestor rapoarte, precum și prezența directorului SRI în fața senatorilor și deputaților. Expertul în studii de securitate Marian Zulean consideră că parlamentarii poartă responsabilitatea principală pentru lipsa acestor dezbateri, afirmând că, prin această investigație, „s-a aprins lumina în cămară”.

În contextul acestor acuzații, reprezentanți ai Partidului Național Liberal au respins ideea de a bloca accesul la informații. Ilie Bolojan a declarat că PNL nu se opone dezbaterii rapoartelor prevăzute în legislație, susținând că toate acestea trebuie să fie dezbătute, prezentate și publicate, și că partidul nu va bloca, amâna sau tergiversa acest proces. Ludovic Orban, președinte al Camerei Deputaților, a susținut, de asemenea, poziția partidului în favoarea transparenței procedurilor legislative. SRI a încercat, într-un răspuns către presă, să inducă în mod fals ideea că cele nouă rapoarte au fost prezentate și dezbătute în legislativ, însă dovezile prezentate în investigație indică contrariul.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Votul Parlamentului privind componența Comisiei de control SRI” (10 noiembrie 2026).