Controverse în Germania privind ajutoarele sociale pentru români

Un documentar realizat de jurnalista Jana Gareis pentru postul public german MDR, intitulat „Migrația sărăciei în UE: statul social într-un impas?” (în original „EU-Armutsmigration: Sozialstaat in der Sackgasse?”), a analizat modul în care anumite familii din România și Bulgaria beneficiază de sistemul de protecție socială din Germania. Investigația a vizitat orașe precum Magdeburg, Halle și Hagen, precum și localitățile Bărbulești și Cojasca din România, pentru a observa efectele migrației din zonele sărace ale Uniunii Europene și modul în care legislația socială europeană este exploatată prin migrația din sărăcie.

Mecanismele primirii fondurilor

Potrivit calculelor prezentate în reportaj și confirmate de Asociația Germană a Orașelor și Comunelor, o familie cu șapte copii poate ajunge la un venit net lunar de aproximativ 4.500 de euro. Această sumă rezultă din cumularea alocațiilor pentru copii, a ajutorului pentru venitul minim și a altor prestații sociale, care pot totaliza 3.800 de euro, plus un venit din muncă de aproximativ 700 de euro, obținut chiar dacă părinții lucrează doar câteva ore sau au locuri de muncă slab plătite. În plus, beneficiarii pot primi sprijin pentru acoperirea costurilor unei locuințe adecvate.

În România, impactul acestor fonduri este vizibil prin apariția unor vile impunătoare și a unor autoturisme de lux cu numere germane în comunitățile vizitate, în special în cadrul comunităților de romi. Zobar-Marian Cuțitaru, viceprimarul comunei Bărbulești din județul Ialomița, a descris aceste sume drept „o comoară” pentru localitate și pentru copii. El a precizat că în comună există familii cu 10 sau 15 copii care primesc alocații din Germania, menționând că administrația locală eliberează lunar aproximativ 20-30 de adeverințe care atestă faptul că minorii nu încasează alocații pe teritoriul României, documente fiind acestea obligatorii pentru accesarea fondurilor germane.

Reacții și consecințe sociale

În Germania, reportajul a generat reacții politice dure, Alice Weidel, lidera AfD, afirmând că sistemul social este jefuit. Disputa publică se concentrează pe distincția dintre plățile acordate legal lucrătorilor europeni, inclusiv pentru copiii care locuiesc în România, și posibilele fraude cu prestații sociale. În acest context, autoritățile de la Berlin au solicitat modificarea urgentă a regulilor pentru a preveni exploatarea legislației sociale europene și a intersecției acesteia cu normele de liberă circulație.

Pe plan local, în orașele germane, documentarul evidențiază tensiuni și supraaglomerare în anumite cartiere, fenomen observat încă din 2014, odată cu intrarea în vigoare a libertății depline de circulație a lucrătorilor din UE pentru România și Bulgaria. Proprietarii de imobile degradate profită de cererea mare de locuințe ieftine, obținând câștiguri considerabile prin închirierea unor spații supraaglomerate către migranții din zonele sărace ale UE. Jurnalista Jana Gareis a constatat, revenind în România după opt ani în locuri documentate anterior, o schimbare semnificativă a nivelului de trai pentru unele dintre familiile care accesează aceste beneficii, înlocuind gospodăriile părăsite sau vehiculele rudimentare cu bunuri de lux.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Controverse privind declarațiile liderei AfD despre migranții români” (3 noiembrie 2026).