Controverse privind dreptul de veto al României în UE

Senatul a adoptat luni, 12 octombrie 2026, o declarație privind apărarea dreptului României de a-și proteja interesele naționale în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC) a Uniunii Europene. Documentul, adoptat cu 64 de voturi pentru, 29 împotrivă și 9 abțineri, solicită Guvernului și Ministerului de Externe stoparea imediată a demersurilor privind utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC.

Disputa a izbucnit după ce ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a semnat o scrisoare alături de miniștrii din alte zece state membre. În acest document, adresat șefei diplomației UE, Kaja Kallas, se propune limitarea folosirii veto-ului și analizarea unor situații în care deciziile de politică externă ar putea fi luate fără acordul tuturor celor 27 de țări. Statele implicate în acest „Grup de prieteni” includ Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Suedia.

Poziția Senatului și a Guvernului

Senatul subliniază lipsa unui mandat politic și parlamentar transparent al ministrei interimare pentru asumarea acestei poziții. Parlamentarii au exprimat îngrijorarea că participarea României la acest grup de lucru poate avea consecințe semnificative asupra capacității statului de a-și apăra interesele vitale. În declarație se solicită, totodată, consultarea Parlamentului înainte de asumarea oricărei poziții care ar putea modifica echilibrul decizional în politica externă a Uniunii Europene.

Potrivit HotNews, Oana Țoiu a respins acuzațiile, calificându-le drept „o minciună cap-coadă”. Ministra interimară a susținut că dreptul de veto al României rămâne intact și a criticat parlamentarii care au votat declarația. Ea a negat faptul că România ar renunța sau și-ar pierde capacitatea de a bloca decizii care ar afecta interesele naționale.

Susținerea declarației a venit din partea grupurilor PSD, AUR și PACE - Întâi România, în timp ce PNL și USR au votat împotrivă, iar UDMR s-a abținut. Inițiativa a fost purtată de AUR, care a solicitat precizări privind mandatul expres al ministrei pentru semnarea documentului comun. Senatul a reafirmat în același timp importanța fundamentală a apartenenței României la Uniunea Europeană, insistând ca orice modificare a regulilor de vot să fie analizată prin prisma intereselor strategice de securitate.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Poziția României în cadrul Consiliului Afaceri Externe al UE”.