Controverse privind modificarea Legii partidelor politice

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a propus o reformă a Legii partidelor politice, vizând înlocuirea normelor din Legea nr. 14/2003, în vigoare de peste două decenii. Proiectul, format din 77 de articole structurate în nouă capitole, este prezentat ca fiind cea mai amplă reformă a cadrului legal al formațiunilor politice din România de la Revoluție încoace. Textul reglementează întregul parcurs al unei formațiuni politice, de la constituire până la radiere. Una dintre modificările principale prevăzute în text presupune creșterea numărului minim de membri fondatori ai unui partid de la trei la 100.

Obiecțiile Partidului Național Liberal

Partidul Național Liberal a anunțat că nu susține modificările în forma propusă de AEP. Liberalii susțin că regulile electorale trebuie stabilite printr-o inițiativă parlamentară, în cadrul unei comisii speciale care să includă toate partidele parlamentare, și nu printr-un demers al AEP. Potrivit PNL, faptul că proiectul este inițiat de o instituție condusă de un reprezentant al PSD și de un guvern al aceluia ar putea reflecta interesele electorale ale PSD, lucru considerat de liberali a fi inacceptabil.

Liberalii consideră inacceptabil ca deciziile privind înființarea sau radierea partidelor, precum și dreptul la asociere în alianțe politice, să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic. În acest context, PNL a anunțat că va propune o inițiativă legislativă pentru depolitizarea conducerii executive a AEP, cu scopul de a acorda instituției o reală independență politică. Propunerea vizează instituirea unui consiliu de supraveghere format din reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare pentru a asigura subordonarea AEP față de Parlamentul României, conform legii.

Răspunsul Autorității Electorale Permanente

În replică, AEP a respins acuzațiile de politizare, reafirmând caracterul său autonom, independent și apolitic. Instituția a precizat că își exercită atribuțiile cu imparțialitate, în interesul democrației și al corectitudinii procesului electoral, respingând categoric încercarea de a transforma AEP într-o țintă a disputelor politice. AEP a subliniat că activitatea sa trebuie să rămână în afara disputelor dintre partide și a menționat că necesitatea restructurării sale a fost deja analizată și fundamentată într-un raport transmis Parlamentului.

Instituția a precizat că proiectele de modificare a legislației electorale au fost dezbătute cu partidele politice (atât parlamentare, cât și neparlamentare), societatea civilă și mediul universitar pentru a consolida transparența procesului electoral. AEP a inițiat în ultimele nouă luni un proces amplu de revizuire a legislației care include cinci proiecte legislative. Acestea vizează publicitatea politică, alegerile anticipate, organizarea și funcționarea instituției și partidele politice. AEP a făcut apel la reprezentanții PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să își asume responsabilitatea și să contribuie activ la adoptarea proiectului, afirmând că reforma nu poate fi susținută doar declarativ în timp ce este blocată procedural.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Tensiuni în coaliția de guvernare privind deficitul bugetar” (28 octombrie 2026).