Criza profesorilor din Milano din cauza costului vieții

Milano, recunoscut ca fiind cel mai scump oraș din Italia și capitala financiară a țării, traversează o criză severă de personal în sectorul educației. Sute de posturi din învățământ au rămas neocupate, deoarece profesori evită să candideze pentru pozițiile disponibile sau solicită transferuri la scurt timp după angajare. Situația a devenit endemică, agravându-se semnificativ începând cu perioada pandemiei de COVID-19, transformând orașul într-un loc din care cadrele didactice „fug pe capete” în ciuda salariilor oferite.

Impactul financiar asupra profesorilor

Veniturile nete ale profesorilor din Milano variază între 1.350 și 2.000 de euro lunar, în funcție de experiența acumulată și de nivelul de învățământ. În ciuda acestor sume, puterea de cumpărare a acestora a scăzut cu 12% față de nivelul din 2015. Mai îngrijorător este faptul că salariile ajustate la inflație sunt în prezent mai mici decât erau în anul 1990. Stagnarea veniturilor combinată cu inflația a făcut ca viața decentă în oraș să devină dificilă, profesorii plângându-se că banii nu le mai ajung de pe o lună pe alta.

Principala problemă financiară este reprezentată de costul ridicat al chiriei, care consumă o parte considerabilă din veniturile lunare, ajungând în unele cazuri să reprezinte jumătate din salariu. În ultimii cinci ani, prețurile chiriilor din Milano au crescut cu 20%. În prezent, o singură cameră costă aproximativ 700 de euro, prețurile pornind de la 500 de euro în zonele periferice și depășind 1.000 de euro în cartierele centrale.

Context social și cazuri individuale

Disconfortul financiar a dus la plecări concrete către alte regiuni. Un exemplu reprezentativ este cel al lui Massimiliano Matteri, un profesor de literatură și istorie în vârstă de 49 de ani, originar dintr-o localitate de lângă lacul Como. Acesta a fost inițial entuziasmat când, în urmă cu trei ani, a obținut un post cu normă întreagă într-o școală din Milano, însă fericirea a fost de scurtă durată. După ce a locuit într-o garsonieră la periferie, pe care a descris-o drept „ca o celulă”, Matteri a decis să părăsească orașul. Acesta s-a transferat la Livorno, în Toscana, unde a reușit să își cumpere o locuință confortabilă, îmbunătățindu-și considerabil situația financiară. Profesorul a declarat ferm că nu a regretat deloc decizia și că nu s-ar mai întoarce niciodată la Milano.

Tensiunile sociale cauzate de aceste condiții au culminat recent cu manifestații pe tot teritoriul Italiei. În data de 30 octombrie 2026, a avut loc o grevă generală convocată de sindicatul USB. Protestatarii și-au exprimat nemulțumirea față de criza costului vieții, politicile guvernului condus de premierul Giorgia Meloni, precum și față de reînarmare și conflictul militar actual.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Manifestații privind costul vieții în orașele din Italia” (18 octombrie 2026).