Debatere despre arhivele comuniste și memoria istorică

Asociația Amarjar, organizație neguvernamentală creată după închiderea Europei Libere în urmă cu câteva luni, a organizat la Teatrul Nottara lansarea primului episod din podcastul „Istoria pe viu. Momente esențiale ale Războiului Rece”. Evenimentul a reunit cercetători, istorici și reprezentanți ai editurilor, precum Corint sau Publisol, avându-i în centru pe scriitorul Stelian Tănase, redactorul-șef al revistei Historia, Ion M. Ioniță, și decanul Facultății de Istorie a Universității din București, Matei Gheboianu. Conferința a fost moderată de Elena Vijulie Tănase, fondatoarea asociației și fost director al Europei Libere.

Accesul la arhivele istorice

În cadrul dezbaterii, participanții au analizat situația accesului la documentele epocii comuniste. Potrivit DC News, cercetarea istorică este îngreunată de subfinanțare cronică, iar accesul în arhivele Ministerului Afacerilor Interne de după anul 1972 este practic blocat. S-a menționat că Legea CNSAS a fost la un pas să ajungă în Monitorul Oficial fără articole cheie. De asemenea, s-a subliniat că studiul istoriei comunismului este introdus în programa școlară abia în clasa a XII-a, moment în care elevul și-a ales deja drumul, majoritatea profesorilor de istorie nu având ei înșiși studii specializate pe comunism, ceea ce limitează înțelegerea proceselor politice de către tineri.

Contextul regional a fost marcat de decizia guvernului condus de Péter Magyar de a deschide public arhivele fostei securități maghiare. Această măsură, implementată pe data de 4 noiembrie — zi în care în 1956 tancurile sovietice au zdrobit revoluția maghiară —, permite accesul public la datele a aproximativ 60.000 de persoane recrutate de poliția secretă. Conform publicației Cotidianul, Budapesta publică nume, pseudonime, date de naștere, adrese și, în anumite cazuri, identitatea ofițerilor care au coordonat informatorii, transformând această inițiativă într-un test pentru societățile postcomuniste în ceea ce privește asumarea responsabilităților și transparența față de perioada represiunii.

Elena Vijulie Tănase a avertizat că lipsa accesului la dosare și manipularea memoriei colective, prin care „spălăm cu furtunul sângele oamenilor uciși în comunism”, pot alimenta nostalgia pentru regimul comunist. Ion M. Ioniță a subliniat necesitatea unor măsuri de politică publică urgente pentru a preveni riscul unei derive autoritariste, avertizând că comunismul „are numeroase capete care răsar de peste tot și vrea să ne tragă înapoi”. Experții au îndemnat cetățenii să solicite dosarele familiilor pentru a clarifica adevărul istoric referitor la perioada cuprinsă între ocupația sovietică din 1944 și Revoluția Română din 1989.