Decesul fostei președinte a Republicii Srpska Biljana Plavšić

Biljana Plavšić, fostă președintă a Republicii Srpska din Bosnia și Herțegovina, a încetat din viață joi dimineață, 1 octombrie 2026, la Belgrad, la vârsta de 96 de ani. Fostul lider politic, poreclită „Doamna de Fier” a politicii sârbe din anii '90, va fi înmormântată la Banja Luka, capitala entității sârbe, data și ora ceremoniei funerare urmând să fie comunicate ulterior. Decesul său a generat reacții, printre care cea a fostului președinte Milorad Dodik, care a declarat pe X că acest moment amintește de perioada de luptă, sacrificii și mari provocări pe drumul către crearea Republicii Srpska.

Înainte de activitatea politică, Plavšić a fost cercetătoare și profesoară universitară în domeniul biologiei. Născută la 7 iulie 1930 la Tuzla, ea a studiat la Zagreb, unde a obținut doctoratul în botanică. Ulterior, a condus Republica Srpska în perioada cuprinsă între anii 1996 și 1998, după războiul din Bosnia și Herțegovina, devenind una dintre cele mai influente figuri ale conducerii sârbilor bosniaci.

Procesul de la Haga

Traseul judiciar al fostei președinte a început în aprilie 2000, când procurorii Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPIY) au pus-o sub acuzare pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război vizând populația musulmană și croată din Bosnia, precum și pentru încălcări grave ale Convenției de la Geneva. Acuzațiile vizau atrocitățile comise în timpul conflictului din Bosnia în anii 1990, care a provocat moartea a aproximativ 100.000 de persoane și deplasarea a 2,2 milioane de civili.

Potrivit publicației Adevarul, Plavšić a luat decizia de a se preda voluntar autorităților internaționale în anul 2001. Deși inițial a pledat nevinovată, la mai puțin de un an de la plasarea sa în detenție, fosta președintă a ajuns la un acord cu Parchetul TPIY. Ea și-a schimbat declarația și a pledat vinovată pentru persecuția croaților și a bosniacilor musulmani pe criterii politice, rasiale și religioase, faptă încadrată ca și crime împotriva umanității. În schimbul acestei recunoașteri, acuzațiile de genocid și celelalte capete de acuzare au fost retrase de către Parchet.

Condamnarea și eliberarea

În anul 2003, Tribunalul de la Haga a condamnat-o la 11 ani de închisoare pentru crime împotriva umanității. Ea a devenit astfel singura femeie condamnată de această instanță și cea mai înaltă oficialitate din fosta Iugoslavie care și-a recunoscut public responsabilitatea pentru atrocitățile și crimele de război din Balcani, asumându-și un rol de prim-plan în campania de persecuție a populațiilor vizate.

Pedepsea a fost executată într-o închisoare din Suedia, unde fosta președintă a fost transferată. Biljana Plavšić a beneficiat de eliberare condiționată în octombrie 2009, după ce a împlinit două treimi din pedeapsa primită. După eliberare, fosta președintă s-a întors în regiune, rămânând o figură marcată de rolul său în conflictul sângeros din anii '90.