Puncte cheie
- Drepturile salariale stabilite prin sentințe pentru magistrați sunt de aproximativ 10 miliarde de lei.
- Sunt înregistrate peste 20.000 de procese pe teme de drepturi salariale în instanțele române.
- Penalitățile de întârziere solicitate de magistrați ajung la suma de 2 miliarde de lei.
Cronologia evenimentelor
- 18 octombrie 2026 — Ilie Bolojan a declarat la B1 TV că statul nu are banii pentru restanțele magistraților.
- 19 octombrie 2026 — Premierul interimar va susține o conferință de presă pentru bilanțul guvernării.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că România nu are resursele financiare necesare pentru a plăti imediat restanțele salariale datorate magistraților, sumă evaluată la aproximativ un miliard de euro. În cadrul emisiunii „News Pass” de la B1 TV, moderată de Laura Chiriac, liderul PNL a precizat că orice guvern care va prelua conducerea țării se va confrunta cu imposibilitatea de a achita aceste sume de pe o zi pe alta. În acest context, Bolojan a fost întrebat dacă obligația statului de a achita aceste sume în termen de zece zile reprezintă o povară fiscală, sugerând că viitorul Guvern Luca Niculescu se va afla în situația de a negocia eșalonarea acestor datorii.
Impactul financiar asupra bugetului
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor prezentate la o ședință de guvern, drepturile stabilite prin sentințe definitive se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei. Premierul interimar a subliniat că această sumă reprezintă aproape 0,6% din PIB-ul României, ceea ce echivalează cu întreaga anvelopă de creștere salarială pe un an pentru cei 1,2 milioane de angajați din sectorul public. În plus, Bolojan a menționat că penalitățile de întârziere solicitate ajung la 2 miliarde de lei, precizând însă că, până în prezent, nu au fost declanșate procesele de executare pentru aceste drepturi.
Critici privind procesele judiciare
Premierul interimar a criticat faptul că au fost generate peste 20.000 de procese pe drepturi salariale. Acesta a considerat situația drept „imorală”, deoarece litigiile au fost judecate în instanțe care, într-o formă directă sau indirectă, au avut și ele procese similare în alte instanțe. Bolojan a afirmat că, în aceste condiții, a existat o direcție evidentă către câștigarea cauzelor de către magistrați. El a insistat asupra faptului că statul nu dispune de acești bani, afirmând că guvernul interimar este „legat de mâini și de picioare”, neavând posibilitatea legală de a efectua o rectificare bugetară în prezent.
În paralel cu problema magistraților, Ilie Bolojan a recunoscut existența unor facturi neplătite către firmele care execută lucrări publice, confirmând că numeroși constructori reclamă întârzieri la plată. El a susținut că aceste datorii pot fi acoperite prin rectificările bugetare care urmează să fie făcute. Premierul a criticat modul de gestionare a investițiilor publice, invocând cazul Ministerului Transporturilor, unde au fost semnate contracte de peste 19 miliarde de euro, în timp ce alocările din PNRR sunt de aproximativ 5 miliarde de euro. Bolojan a avertizat că miniștrii PSD din viitorul Guvern Luca Niculescu ar putea invoca această „moștenire dezastruoasă” pentru a justifica neîndeplinirea promisiunilor electorale.
Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Gestionarea restanțelor salariale ale magistraților în noul guvern” (17 octombrie 2026).
Analiza subiectului în presă
Cum relatează fiecare sursă
Fapte confirmate
- Ilie Bolojan a calificat drept imorală generarea a peste 20.000 de procese salariale de către magistrați.
- Suma drepturilor stabilite prin sentințe este de aproximativ 10 miliarde de lei.
- Statul român nu dispune de fondurile necesare pentru a achita aceste sume imediat.
Neconfirmat încă
- Viitorul Guvern Luca Niculescu va trebui să negocieze eșalonarea datoriilor.
Surse
Mediafax, B1 TV, News.ro, G4Media, Aktual24, Stiri pe Surse
Am mai scris despre asta
- Controverse privind adoptarea legii salarizării și fondurile PNRR16 octombrie 2026
- Reacția lui Ilie Bolojan după votul pentru Guvernul Mureșan1 octombrie 2026
- Avertismente privind funcționarea serviciilor publice de bază17 octombrie 2026




