Declarațiile premierului Ungariei privind gestionarea finanțelor publice

Premierul Ungariei, Peter Magyar, a susținut în Parlament că situația economică din România și Franța ilustrează consecințele gestionării deficitare a finanțelor publice pe o perioadă îndelungată. Într-un discurs de peste două ore, șeful Executivului de la Budapesta a afirmat că aceste state arată unde se ajunge atunci când un guvern nu este capabil, ani la rând, să limiteze cheltuielile excesive, corupția și furtul. Magyar a avertizat că deficitele bugetare scăpate de sub control, corupția și risipa banilor publici pot împinge o țară într-o criză financiară, folosind cele două state ca exemple de „Așa NU”.

Obiectivele bugetare ale Ungariei

Guvernul condus de Peter Magyar își propune să reducă deficitul bugetar al țării la 4,9% din PIB până în 2027. Această țintă este mai ambițioasă decât estimarea de 5,3% anticipată de analiști într-un sondaj Reuters realizat săptămâna trecută. Noul executiv a preluat în acest an un deficit estimat la 7,5% din PIB, lăsat în urmă de fostul premier Viktor Orban. Obiectivul pe termen lung este ca deficitul să coboare sub pragul de 3% stabilit de Uniunea Europeană până în 2030, plan care reprezintă și un prim test de credibilitate pentru demersurile de aderare a Ungariei la zona euro.

Proiectul de buget pentru anul viitor include o rezervă de urgență de 300 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 826 de milioane de euro. Anunțarea acestor ținte a influențat pozitiv cursul monedei naționale, forintul — care a avut cea mai bună evoluție din Europa Centrală în acest an — atingând cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni în raport cu euro. În paralel, guvernul intenționează să acceseze din nou miliarde de euro din fonduri UE pentru infrastructură, locuințe și gestionarea resurselor de apă, printr-o strategie care implică renunțarea la unele reforme controversate din epoca Orbán.

Măsuri fiscale și context regional

Pentru a susține disciplina financiară și respectând o promisiune de campanie a partidului său, Tisza, guvernul a propus un impozit anual pe avere pentru persoanele cu active care depășesc 1 miliard de forinți (3,08 milioane de dolari), începând cu ianuarie 2027. Cota de impozitare va fi de 1% pentru partea care depășește pragul menționat și de 1,5% pentru averile care depășesc 100 de miliarde de forinți (308 milioane de dolari). Această măsură vizează toate formele de avere, inclusiv proprietățile imobiliare, investițiile, deținerile de companii și activele situate inclusiv în afara Ungariei.

În ceea ce privește contextul regional, România continuă să înregistreze unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Conform unei prognoze a Comisiei Europene din mai 2026, deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 6,2% din PIB în acest an. În Ungaria, noua strategie combină tăierile de cheltuieli inutile cu sprijinul populației, prin creșterea salariilor și dublarea alocațiilor, în timp ce Comisia Europeană prognozează că deficitul Ungariei va ajunge la 6,2% din PIB în cursul anului curent.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Măsuri fiscale noi în bugetul Ungariei pentru 2027”.