Discuții despre activarea capitalului la Concordia Summit 2026

Confederația Patronală Concordia, care reprezintă companii din 20 de sectoare economice cu o contribuție de 30% la PIB, a organizat a doua ediție a evenimentului Concordia Summit. Tema centrală a ediției din 2026 a fost activarea capitalului României, într-un context în care țara este considerată, alături de Polonia și Austria, printre cele mai importante economii din regiune. Evenimentul a fost deschis de Dan Șucu, președintele Confederației, premierul Luca Niculescu, Roxana Mînzatu, vicepreședintă executiv al Comisiei Europene, Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale, și Maciej Witucki, președintele BusinessEurope.

În cadrul summitului, Dan Șucu a susținut că etapa următoare a dezvoltării economice trebuie să marcheze tranziția de la conceptul de „Made in Romania” la cel de „Creat în România”. Acesta a subliniat faptul că capitalul este pragmatic și nu răspunde la apeluri, ci la fapte, reacționând la existența unei piețe, a unei viziuni și a încrederii. Dan Șucu a reamintit evoluția țării în ultimii 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, menționând că România a fost anterior o bază de asamblare cu costuri reduse, având un PIB pe cap de locuitor sub jumătate din media UE. Premierul Luca Niculescu a confirmat această viziune, precizând că România dispune de resurse, capital și companii competitive care concurează cu succes pe piețele internaționale, însă este necesară reconstrucția „capitalului de încredere” pentru a mobiliza aceste atuuri și a crea un mediu predictibil.

Perspective de dezvoltare industrială

Analizând contextul global, Dan Bucșa, macro strategist la Wellington Management, a identificat patru direcții strategice pentru antreprenorii români, bazate pe reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare. Acesta a menționat că noile reguli de origine vor determina companiile din China și alte economii asiatice să își mute operațiunile de producție în Europa, ceea ce poate genera oportunități de parteneriat și integrare în noile lanțuri industriale pentru firmele locale. Dan Bucșa a precizat că Europa dorește ca aceste operațiuni să se desprindă ulterior de companiile-mamă din China.

În paralel, s-a recomandat extinderea către piețele din Balcanii de Vest, India și America Latină, având în vedere intensificarea concurenței pe piața europeană. De asemenea, s-a subliniat necesitatea implementării unei strategii industriale axate pe productivitate și o mai bună valorificare a capitalului disponibil, pentru ca România și întreaga Uniune Europeană să rămână în competiție cu marile puteri precum SUA și China.

Riscuri și avantaje strategice

Potrivit Profit.ro, România se confruntă cu riscul de a rămâne în periferia decizională a Europei dacă va continua să prioritizeze stimularea consumului și peticirea pe termen scurt a dezechilibrelor bugetare în detrimentul strategiilor industriale pe termen lung. Analiza subliniază importanța livrării de infrastructură critică, a flexibilității energetice reale, a ecosistemelor tehnologice și a capacității de producție strategică pentru a evita transformarea țării într-o simplă piață de consum captivă sau un spațiu de tranzit.

În acest sens, exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep, investițiile în energia nucleară și potențialul regenerabil sunt văzute ca avantaje comparative reale care pot transforma țara într-un pilon de stabilitate energetică pentru Europa Centrală și de Est. De asemenea, valorificarea Portului Constanța și a coridoarelor logistice adiacente a dobândit o valoare geopolitică critică. În plus, revitalizarea industriei de apărare prin integrarea în lanțurile de valoare europene și accesarea fondurilor dedicate înarmării este considerată o oportunitate strategică pentru a transforma România într-un pol regional în sectorul energetic, în industria de apărare și în logistica continentală.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Propuneri pentru activarea capitalului în cadrul Concordia Summit 2026” (6 noiembrie 2026).