Puncte cheie
- Suma totală evaluată pozitiv în cadrul cererii de plată nr. 5 este de 2,67 miliarde de euro.
- Peste 900 de sate au fost conectate la internet de mare viteză prin fondurile PNRR.
- Cel puțin 4.300 de școli au fost dotate cu laboratoare IT conform raportului de evaluare.
Cronologia evenimentelor
- 16 noiembrie 2026 — Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată a României.
- 17 noiembrie 2026 — Ministrul Mihai Alexandru Ghigiu a anunțat evaluarea preliminară pozitivă pentru 69 de jaloane și ținte.
Comisia Europeană a transmis o evaluare preliminară pozitivă pentru Cererea de plată nr. 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,67 miliarde de euro. Această cerere de plată a fost depusă de România prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), care reprezintă componenta principală a programului NextGenerationEU. Din totalul de 75 de jaloane și ținte analizate, 69 au fost considerate îndeplinite, în timp ce pentru celelalte șase Comisia a constatat o îndeplinire parțială. Detalierea acestor cifre, conform comunicatului executivului comunitar, indică faptul că au fost îndeplinite în mod satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte stabilite prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului UE.
Investiții și domenii vizate
Potrivit Mediafax și declarațiilor ministrului Mihai Ghigiu, rezultatele obținute se traduc prin investiții concrete, pe care cetățenii le pot observa în viața de zi cu zi. Printre acestea se numără conectarea a peste 900 de sate la internet de mare viteză și dotarea a cel puțin 4.300 de școli cu laboratoare IT. În sectorul energetic, au fost racordate la rețea capacități de producție a energiei din surse regenerabile de cel puțin 3.000 MW.
Reformele și investițiile incluse în această cerere de plată vizează domenii diverse și strategice. Acestea acoperă gestionarea apei, a deșeurilor și a pădurilor, decarbonizarea transporturilor și a sectorului energetic, precum și modernizarea administrației fiscale, a sectorului social și a competențelor din domeniul sănătății. Mai mult, măsurile implementate urmăresc consolidarea procesului decizional guvernamental, accelerarea digitalizării, stimularea cercetării, îmbunătățirea mediului de afaceri și dezvoltarea sistemului de educație.
Aspecte critice și termene
Printre jaloanele și țintele care nu au fost îndeplinite integral în această etapă se numără strategia națională privind hidrogenul și cadrul legislativ aferent, aplicarea testului IMM, precum și durata intervențiilor în rețeaua de transport al energiei electrice. Mihai Ghigiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a precizat că prioritatea actuală este încasarea unei sume cât mai mari din fondurile solicitate, subliniind că România a fost în risc să piardă sume uriașe.
Autoritățile române au la dispoziție un termen de două luni, după comunicarea motivelor care au stat la baza evaluării, pentru a transmite observații și documente suplimentare către Bruxelles. Ministrul a anunțat că va colabora cu ministerele responsabile pentru a analiza motivele evaluării și pentru a trimite documentele necesare care să demonstreze îndeplinirea completă a celor șase jaloane contestate, forțând astfel completarea tuturor acestora. În ceea ce privește fluxul financiar, plata sumelor aferente celor 69 de jaloane și ținte deja validate va putea fi efectuată după finalizarea procedurilor interne ale Comisiei Europene.
MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „România a transmis ultima cerere de plată din PNRR” (1 octombrie 2026).
Analiza subiectului în presă
Cum relatează fiecare sursă
Fapte confirmate
- Comisia Europeană a evaluat pozitiv 69 din cele 75 de jaloane și ținte din cererea de plată nr. 5.
- Suma aferentă evaluării pozitive este de 2,67 miliarde de euro.
- România are la dispoziție două luni pentru a trimite observații privind cele șase jaloane îndeplinite parțial.
Divergențe între surse
- Sursa Stiri pe Surse menționează că valoarea totală a cererii de plată era de 2,84 miliarde euro, detaliu absent în celelalte publicații.
Neconfirmat încă
- Sursa Economedia numește ministrul Alexandru Ghigiu, în timp ce celelalte surse îl numesc Mihai Ghigiu sau Mihai Alexandru Ghigiu.
Surse
Mediafax, Stiri pe Surse, Digi24, Observator News, Economedia, Gazeta de Sud, News.ro, B1 TV, Mediafax, Stiri pe Surse, Spotmedia, Mediafax, B1 TV, Stiri pe Surse, Europa FM, PS News, Spotmedia
Am mai scris despre asta
- Fonduri europene din PNRR încasate de România9 octombrie 2026
- Situația încasărilor din PNRR și fondurile de coeziune16 octombrie 2026
- Termen limită pentru justificarea fondurilor PNRR28 octombrie 2026




