Evoluția debitului Dunării și impactul asupra sistemului energetic

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a publicat o prognoză detaliată privind evoluția debitului Dunării la intrarea în țară, monitorizată în secțiunea Baziaș. Conform datelor furnizate de institut și citate de Agerpres, debitul fluviului va rămâne staționar în primele trei zile ale intervalului de prognoză, menținând valoarea de 1.350 mc/s. Ulterior, se estimează că acesta va înregistra o scădere ușoară, ajungând până pe data de 8 octombrie la o valoare de 1.250 mc/s.

Această evoluție este alarmantă deoarece valoarea prognozată de 1.250 mc/s se situează semnificativ sub media multianuală specifică lunii octombrie, care este de 3.900 mc/s. Practic, debitul actual și cel prognozat sunt de aproximativ trei ori mai mici decât media istorică pentru această perioadă a anului. În zona aflată în aval de Porțile de Fier, tendința generală a debitelor este una descrescătoare, cu o singură excepție notabilă: pe sectorul Brăila - Tulcea, unde în primele două zile ale intervalului de prognoză valorile vor fi relativ staționare. Situația actuală reflectă o perioadă extrem de dificilă pentru cursul fluviului, care a înregistrat în vara acestui an cele mai mici valori din istorie.

Impactul asupra energiei

Scăderea drastică a debitului Dunării a avut consecințe directe și severe asupra producției de energie electrică în România. Potrivit informațiilor de la Antena 3, debitele minime atinse în timpul verii au determinat închiderea celor două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Impactul asupra rețelei a fost major, deoarece aceste unități de producție asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării, iar oprirea lor a generat o presiune suplimentară considerabilă asupra întregului sistem energetic național.

Procesul de închidere a celor două unități a fost etapeizat în funcție de evoluția critică a situației hidrologice. Prima unitate a fost scoasă din funcțiune la data de 28 iulie 2026. Ulterior, la data de 13 august 2026, a fost închisă și cea de-a doua unitate de producție, acest lucru întâmplându-se după ce toate încercările și eforturile de a mai menține reactorul în funcțiune au eșuat.

Efecte economice pentru consumatori

Starea de alertă în sectorul energetic, care a durat două luni, a început să se reflecte direct în costurile suportate de consumatorii finali de energie. Decontul pentru români a venit sub forma unor scumpiri semnificative. Cel mai mare furnizor de energie electrică din România a dat tonul acestor creșteri de preț, iar ceilalți furnizori de pe piață au urmat aceeași tendință de majorare a costurilor.

Datele actualizate de pe comparatorul ANRE indică faptul că prețurile la energie electrică au crescut, inclusiv în raport cu valorile de la începutul lunii septembrie. Pentru unii clienți, în funcție de zona geografică, oferta minimă a crescut de la 1,11 lei/kWh (valoare înregistrată la începutul lunii septembrie) la 1,29 lei/kWh în prezent.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Măsuri de urgență pentru aprovizionarea cu apă din Nistru” (29 septembrie 2026).