Evoluția inflației în România și Ungaria

În luna septembrie, România a înregistrat o inflație anuală de 6,6%, valoare care reprezintă de patru ori nivelul de 1,6% atins de Ungaria în aceeași perioadă. Această situație marchează o inversare a tendințelor din anii precedenți, când Ungaria se confrunta cu cea mai ridicată rată de inflație din Uniunea Europeană, ajungând la un vârf de aproape 26% în perioada 2022–2023. Această explozie a prețurilor în Ungaria a fost cauzată de cheltuieli electorale mari, deficite, deprecieri ale forintului care au scumpit importurile de energie și eșecul primelor măsuri anti-inflație.

Politicile economice maghiare

Reducerea prețurilor în Ungaria a fost facilitată de stabilizarea și aprecierea forintului, moneda maghiară fiind considerată cel mai bun performer din regiune de la începutul anului. Guvernul condus de Péter Magyar a menținut și rafinat măsurile anti-inflație, în timp ce Banca Centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Anterior, înghețarea prețurilor la alimentele de bază și plafonarea carburanților și a utilităților au generat scumpiri la alte produse, deoarece retailerii au încercat să își recupereze marjele de profit.

În prezent, alimentele se ieftinesc în Ungaria de câteva luni, însă retailerii solicită eliminarea limitelor impuse marjelor de profit pentru a putea implementa mai multe promoții, susținând că acest pas nu ar aduce scumpiri mari. Premierul Magyar nu a oferit încă un răspuns clar în această privință. Diferența majoră față de România provine din evoluția politicilor monetare și fiscale, Budapesta beneficiind de aprecierea monedei naționale și de scăderea prețurilor la alimente.

Situația economică din România

În România, inflația a prezentat o evoluție oscilantă în perioada recentă, coborând de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, pe măsură ce s-au stins efectele eliminării plafonului la energie și ale majorărilor de TVA și accize din anul precedent. Totuși, datele INS confirmă reaccelerarea creșterii prețurilor de consum în această toamnă, inflația urcând din nou la 6,6% în septembrie. Conform datelor, presiunea actuală asupra prețurilor provine în principal din sectorul serviciilor, care s-au scumpit cu 11% într-un an, precum și din costul carburanților. BNR și FMI avertizează că România ar putea încheia anul cu una dintre cele mai ridicate rate de inflație din Uniunea Europeană.

Potrivit unei analize citate de HotNews, economia română traversează o perioadă de răcire, marcată de stagnarea creșterii economice și încetinirea bruscă a majorărilor salariale. România nu a mai arătat ca o economie supraîncălzită de mai bine de doi ani, veniturile reale fiind sub presiune, iar politica fiscală s-a înăsprit. Inflația de bază rămâne însă încăpățânat de ridicată în raport cu restul Europei și cu obiectivele Băncii Naționale a României.

Această persistență a scumpirilor este atribuită unei succesiuni de șocuri suprapuse în domeniul energiei și al taxelor, care au influențat salariile, serviciile și așteptările pe termen scurt înainte ca efectele măsurilor anterioare să se estompeze. Dezinflația a fost lentă deoarece țara a avut rareori o fereastră în care un șoc să se stingă înainte de apariția altuia, procesul fiind influențat de ani în care veniturile nominale și cererea internă au depășit capacitatea productivă.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Evoluția prețurilor industriale și a inflației în România” (2 octombrie 2026).