Evoluția prețurilor și a suprafețelor locuințelor noi

Analizele recente ale pieței imobiliare din București, bazate pe oferta din aproape 570 de proiecte rezidențiale, relevă o tendință de reducere a suprafețelor utile pentru locuințele noi, în timp ce prețurile solicitate au crescut cu aproape 50% între începutul anului 2023 și începutul anului 2026. Această dinamică, descrisă ca o formă de „shrinkflation” imobiliară, afectează toate categoriile de apartamente, suprafața utilă scăzând cu până la 4% în Capitală și cu până la 5% la nivel național.

Garsonierele au scăzut de la o medie de 38 mp în primul trimestru din 2023 la 37 mp în 2026, cele cu două camere de la 57 mp la 55 mp, iar locuințele cu trei camere au pierdut 3 metri pătrați, trecând de la 83 mp în primul trimestru al anului 2023 la 81 mp la începutul lui 2026 și 80 mp în trimestrul al treilea al anului 2026.

Factori de influență și compensări

Potrivit Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din România, diminuarea suprafețelor reprezintă o strategie pentru a menține prețurile accesibile în contextul creșterii costurilor cu materialele, a inflației, a taxelor, a modificărilor fiscale și a lipsei forței de muncă. Dezvoltatorii au recurs la tăierea spațiilor din baie, hol sau zonele de depozitare pentru a fi eficienți economic. Pentru a compensa pierderea de spațiu, s-a investit în dotări superioare. Ponderea apartamentelor cu încălzire în pardoseală a crescut de la sub 50% în 2023 la aproape 80% în 2026, iar ansamblurile cu panouri fotovoltaice au trecut de la 3% la 13% în aceeași perioadă. De asemenea, au devenit mai frecvente videointerfoanele și aerul condiționat, în timp ce peste o treime dintre proiecte oferă facilități în interiorul ansamblurilor, aproximativ jumătate având locuri de joacă și peste un sfert spații verzi sau parcuri private.

Impactul financiar și disparități regionale

Creșterea prețurilor a majorat efortul financiar necesar pentru achiziție prin credit ipotecar. Pentru un apartament cu două camere, venitul net lunar necesar a crescut de la 7.000 lei în 2023 la 9.600 lei în toamna anului 2026, iar pentru unul cu trei camere, pragul a urcat de la 10.400 lei în ianuarie 2023 la 14.000 lei în toamna anului 2026. În paralel, numărul de tranzacții a scăzut, în primele șase luni ale anului încheiându-se cu aproape 10% mai puține contracte decât anul precedent, iar timpul de decizie al cumpărătorilor a crescut de la 3 luni la aproximativ șase luni.

La nivel național, Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piață rezidențială, cu un preț median de 3.258 euro pe metru pătrat pentru apartamentele cu două camere, fiind cu aproape 50% mai scumpă decât Capitala. În București, prețul median este de 2.190 euro pe metru pătrat, zonele Floreasca și Herăstrău depășind pragul de 4.000 euro. Alte orașe precum Timișoara (creștere de peste 4%), Sibiu (3,3%), Iași (2,7%), Cluj-Napoca (2%) și Brașov (0,2%) au înregistrat creșteri de prețuri în prima jumătate a anului 2026. În contrast, Onești se află la polul opus cu un preț median de 975 euro pe metru pătrat: cu 100.000 de euro se pot cumpăra peste 100 mp în Onești, față de aproximativ 31 mp în Cluj-Napoca. Alte zone scumpe includ Mamaia (2.579 euro/mp) și Mamaia-Sat (2.363 euro/mp), în timp ce Brașovul și Constanța depășesc 2.200 euro pe metru pătrat.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Evolutia confortului financiar al consumatorilor romani” (28 septembrie 2026).