Evoluția puterii de cumpărare a românilor în context european

Conform studiului NIQ Purchasing Power Europe 2026, realizat de NielsenIQ, România a pierdut o poziție în clasamentul european, trecând de pe locul 31 pe locul 32. Puterea de cumpărare medie a unui locuitor din România este de 11.283 euro, în timp ce media celor 42 de state analizate a ajuns la 21.153 euro, reprezentând o creștere nominală de 4,4% față de anul precedent. În total, europenii vor dispune de un buget de aproximativ 14,5 trilioane de euro în 2026 pentru cheltuieli de locuință, consum, servicii, energie, mobilitate, pensii private și activități recreative.

Analiza evidențiază disparități majore între regiunile țării. Bucureștiul rămâne cea mai puternică zonă, fiind singurul județ care depășește media europeană, cu o valoare de 22.941 euro pe cap de locuitor și un indice european de 108,5. În contrast, județul Giurgiu a devenit cel mai sărac județ din România, cu o putere de cumpărare de 5.816 euro, înlocuind astfel județul Vaslui. Această diferență este drastică, locuitorii Capitalei având de aproape patru ori mai mulți bani de cheltuială decât cei din Giurgiu.

Disparități regionale și europene

În România, doar nouă județe înregistrează niveluri de putere de cumpărare peste media națională, în timp ce județul Alba se află pe locul 10, fiind aproape de reperul național. Pe lângă capitală, în topul celor mai avuți județe se numără Cluj, Ilfov, Timiș, Sibiu, Brașov, Prahova, Argeș și Constanța. Potrivit analiștilor NielsenIQ, concentrarea avuției în orașele-capitală este un fenomen observat în mai multe state europene, însă în cazul României acest decalaj este considerabil, media din București fiind de peste două ori mai mare decât cea națională.

La nivel continental, cele mai mari venituri disponibile sunt înregistrate în Liechtenstein, unde puterea de cumpărare este de 78.520 euro per capita (peste 6.500 euro pe lună), sumă de șapte ori mai mare decât media din România. Alături de Liechtenstein, Elveția și Islanda dispun de venituri considerabil mai mari. În opoziție, cele mai reduse valori sunt raportate în Ucraina, Kosovo și Moldova. În regiune, Ungaria a urcat trei locuri până pe poziția 27 (15.105 euro), iar Cehia a avansat două poziții, pe locul 21 (17.785 euro).

Context economic și interpretări

Deși unele capitale europene, precum Parisul (46.366 euro, depășind media Franței cu aproximativ 80%), Sofia, Praga, Budapesta sau Lisabona (cu cel puțin 25% peste media națională), depășesc media țărilor respective, există și excepții. În Berlin, puterea de cumpărare de 30.178 euro este cu peste 1.000 euro sub media Germaniei (31.193 euro), iar în Bruxelles, valoarea se situează cu aproximativ 10% sub media națională. În România, scăderea în clasament este corelată cu o economie anemică și o inflație care rămâne cea mai mare din UE, limitând creșterea reală a salariilor.

Referitor la metodologia studiului, indicatorul reprezintă venitul nominal anual rămas după plata impozitelor și a contribuțiilor obligatorii, incluzând beneficiile de stat, dar fără a fi ajustat la inflație sau la diferențele de prețuri dintre țări. În acest context, profesorul de economie mondială Christian Năsulea a sugerat că datele ar trebui analizate prin prisma puterii de cumpărare ajustate la prețuri pentru o imagine mai fidelă a realității, deoarece prețurile influențează percepția reală a veniturilor.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Evoluția puterii de cumpărare a leului în România” (2 noiembrie 2026).