Evoluția soldului migratoriu în România între 2022 și 2025

România a trecut printr-o transformare structurală a fluxurilor migratorii, devenind o țară preponderent de imigrație în locul unei țări sursă de emigrare. Conform datelor analizate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert, între anii 2022 și 2025, țara a înregistrat un sold migratoriu pozitiv constant. În total, în această perioadă, România a câștigat aproape 280.000 de locuitori în plus, bilanțul cumulativ depășind pragul de 278.000 de persoane.

Analiza bazată pe datele Institutului Național de Statistică detaliază evoluția anuală a acestui fenomen, confirmând faptul că numărul persoanelor care au venit să locuiască în țară a depășit cel al celor care au plecat în fiecare an din intervalul menționat. În anul 2022, diferența a fost de 97.114 persoane. În 2023, soldul a fost de 66.065 de persoane, urmat de o scădere în 2024, când cifra a ajuns la 48.716. În anul 2025, tendința a crescut din nou, înregistrând un sold pozitiv de 66.920 de persoane.

Compoziția fluxurilor migratorii

Un aspect central al acestor statistici este faptul că termenul de imigranți nu se referă exclusiv la cetățeni străini, ci include și românii care s-au întors din diaspora. Potrivit datelor Eurostat, în anul 2024, aproximativ două treimi din imigranții de lungă durată înregistrați în România erau cetățeni români. Din totalul de 287.000 de persoane încadrate în această categorie, 184.700 au fost români reveniți în țară, aceștia provenind în special din destinații tradiționale precum Italia, Spania sau Germania.

Pe lângă repatrierea cetățenilor, România atrage și forță de muncă străină. Cetățenii ucraineni reprezintă o pondere semnificativă, de aproximativ 13% din totalul imigranților, sosiți în urma declanșării războiului din țara lor. De asemenea, s-au înregistrat volume importante de imigranți din Asia, în special din Nepal, cu 15.000 de persoane, și din Sri Lanka, cu 7.000 de persoane, volumul acestora fiind însă mai mic decât în anul precedent.

Impactul asupra demografiei

Specialiștii precizează că migrația de lungă durată este definită prin șederi care depășesc perioada de 12 luni, în timp ce migrația definitivă are loc la mai mulți ani după sosirea în țara de destinație. Această dinamică a fluxurilor migratorii contribuie la susținerea pieței muncii și compensează parțial declinul demografic natural al țării. În ceea ce privește imigranții definitivi, datele indică faptul că cei mai mulți provin din Republica Moldova și Ucraina.

Evoluția actuală marchează o ruptură față de perioadele anterioare, când România era percepută în principal ca o țară de origine pentru migrația către statele din Europa Occidentală. Această schimbare a profilului migrațional demonstrează că România nu mai este o țară din care se pleacă masiv. Tendința de revenire a românilor din străinătate s-a menținut constantă pe parcursul ultimilor patru ani, marcând o tendință clară de repatriere a cetățenilor.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Analiza distribuției și tendințelor migrației românilor în Europa” (3 octombrie 2026).