Fluctuații severe ale prețurilor la energie în Europa de Sud-Est

Piața europeană a energiei electrice traversează o perioadă de instabilitate majoră, determinată de creșterea rapidă a prețurilor la gazele naturale și de condiții nefavorabile în sectorul de producție. Regiunea Europei Centrale și de Sud-Est este cea mai afectată de acest nou val de scumpiri, în timp ce piețele din Occident înregistrează, de asemenea, tendințe ascendente. România se numără printre cele mai afectate state, ajungând să plătească curent mai scump decât în țările din Occident.

Volatilitatea pieței electrice

În Grecia, volatilitatea a fost exemplificată printr-o variație bruscă a prețului en gros al energiei electrice. Miercuri, prețul a urcat la 224,57 euro pe megawatt-oră, înregistrând unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. Joi, însă, prețul a scăzut cu 38,13%, ajungând la 138,95 euro/MWh. Această schimbare bruscă, reprezentată printr-o scădere de 85,62 euro într-un interval de 24 de ore, reflectă volatilitatea extrem de mare a pieței angro.

În contrast, alte state din regiune au înregistrat creșteri joi, presiunile fiind concentrate în Europa Centrală și de Sud-Est. În Serbia prețul a ajuns la 234,67 euro/MWh, în creștere cu 3%, în Austria a fost de 223,28 euro (creștere de 7%), iar în Slovenia a ajuns la 222,15 euro, cu o creștere de 4%. De asemenea, în Elveția prețul a fost de 216,25 euro/MWh.

Potrivit HotNews, tendința de creștere a fost observată și în marile piețe din Europa de Vest. Germania a înregistrat un preț de 174,03 euro/MWh, Franța 191,12 euro și Belgia 197,82 euro, în timp ce în Peninsula Iberică, Spania și Portugalia, valorile s-au stabilizat la 186,44 euro/MWh.

Situația gazelor naturale în România

În România, prețul gazelor naturale a atins cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani, apropiindu-se de 450 lei/MWh. Joi, prețul mediu al gazelor cu livrare zilnică a fost de 441 lei/MWh, valoare de patru ori mai mare decât prețul reglementat de 110 lei/MWh pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică. În aceeași zi, s-au înregistrat vânzări maxime de 449 lei/MWh pentru o cantitate de 220 MWh, nivel apropiat de vârful atins în 21 decembrie 2022, când cotațiile pe Bursa Română de Mărfuri au ajuns la 500 lei/MWh în contextul războiului din Ucraina.

Creșterea costurilor este alimentată de o cerere ridicată, niveluri scăzute de înmagazinare în Uniunea Europeană și România, precum și de o scădere a producției interne. Producția zilnică a scăzut de la 240 GWh la 210 GWh din cauza lucrărilor de întreținere și reviziei la zăcămintele Hurezani (OMV Petrom) și Corunca (Romgaz), care produc împreună 2,5 milioane metri cubi de gaze pe zi. Volumul tranzacționat pentru ziua de marți a fost ridicat, atingând 70 GWh, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din producția zilnică internă estimată.

Pentru a compensa deficitul de producție, România a recurat la importuri, înregistrând marți un volum de 15,9 milioane metri cubi de gaze din Bulgaria. Totuși, experții avertizează că prețurile nu vor mai reveni la nivelurile actuale plătite de populație. Alexandru Ciocan de la Energy Policy Group precizează că, deși se poate reveni la prețuri mai gestionabile în mijlocul anului următor, acestea vor fi cu siguranță mai mari decât cei 22 de euro pe megawatt-oră actuali pentru consumatorul casnic.

Diferența de cost față de Statele Unite, unde gazele sunt de zece ori mai ieftine decât pe bursa din Olanda, pune industria europeană într-o poziție dificilă în ceea ce privește competitivitatea. În acest context, România este considerată o excepție în Europa, fiind una dintre puținele țări care urmează să aducă pe piață cantități noi și importante de gaze naturale.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Analiza costurilor energiei electrice și a gazelor în Europa” (14 octombrie 2026).