Impactul financiar al opririi reactoarelor de la Cernavodă

Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chișăliță, au vizitat sâmbătă Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă pentru a discuta reluarea producției de energie și măsurile necesare pentru evitarea unor noi opriri. În cadrul vizitei, șeful Guvernului a anunțat că oprirea instalațiilor în ultimele trei luni a provocat pierderi de aproximativ un miliard de lei, sumă echivalentă cu circa 200 de milioane de euro. Ministrul Energiei a dezvăluit că România a importat energie electrică la prețuri mari, costuri care s-au reflectat în facturile achitate de cetățeni.

Cauzele opririi și reluarea activității

Problemele au apărut în perioada estivală din cauza scăderii accentuate a debitului Dunării, ceea ce a făcut imposibilă asigurarea apei necesare răcirii instalațiilor și funcționării în siguranță a reactoarelor. Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată la 13 august, ducând la oprirea completă a centralei. Cele două reactoare au fiecare o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, asigurând în condiții normale o parte importantă din producția de electricitate a României.

Potrivit datelor Transelectrica, Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie, în după-amiaza aceleia, după mai bine de trei luni de oprire. B1 TV precizează că reactorul funcționează deja la jumătate din capacitate, urmând să atingă pragul de 100% în următoarele 24 de ore. Decizia privind pornirea Unității 2 urmează să fie luată săptămâna viitoare.

Măsuri de securitate energetică

Pentru a preveni astfel de incidente în viitor, premierul a insistat asupra prioritizării proiectului Bala 2. Această inițiativă presupune realizarea de lucrări hidrotehnice în zona de bifurcație a brațului Bala al Dunării pentru a redistribui debitele de apă și a crește nivelul fluviului în această zonă. Premierul a menționat că pierderile de un miliard de lei sunt comparabile cu suma necesară pentru realizarea acestor lucrări. Investiția este considerată esențială pentru securitatea energetică, deoarece ar asigura debitul necesar răcirii instalațiilor chiar și în perioade de secetă hidrologică, fiind relevantă și pentru dezvoltarea viitoarelor reactoare 3 și 4.

În paralel, Guvernul analizează modalitățile de acordare a ajutoarelor pentru consumatorii vulnerabili în fața costurilor cu energia. Premierul Luca Niculescu a declarat că instituțiile implicate discută în prezent despre cea mai potrivită modalitate de intervenție. Ministrul Energiei a explicat că primul pas necesar este realizarea unui registru al acestora, bazat pe o evaluare corectă, pentru a asigura distribuirea eficientă a sprijinului financiar către persoanele care au cu adevărat nevoie de el.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Repornirea unuia dintre reactoarele Centralei Nucleare Cernavodă” (5 noiembrie 2026).