Implementarea infrastructurii naționale de supercomputing pentru inteligență artificială

Proiectul RO AI Factory a fost lansat oficial pe 1 septembrie 2026, în urma semnării acordurilor dintre membrii consorțiului și Comisia Europeană. Această infrastructură națională de supercomputing, descrisă ca fiind unul dintre cele mai mari proiecte tehnologice din istoria recentă a țării, va fi găzduită în centrul de date al Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică (ICI) București. Instituția va asigura nu doar spațiul, ci și suportul tehnic și operațional necesar pentru instalarea, integrarea și funcționarea sistemelor, oferind asistență specifică pentru utilizarea acestora.

Finanțare și implementare

Investițiile destinate echipamentelor de ultimă generație sunt estimate la zeci de milioane de euro. Conform informațiilor de la Profit.ro, Comisia Europeană va organiza o licitație internațională pentru achiziția acestui hardware până la finalul anului 2026. În timp ce echipamentele sunt finanțate extern, statul român va prelua responsabilitatea acoperirii costurilor operaționale, inclusiv cheltuielile cu energia electrică, personalul specializat și mentenanța sistemelor, pentru a menține în funcțiune acest motor AI.

Dezvoltarea portofoliului de servicii va fi realizată în strânsă colaborare cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, în calitate de co-coordonator, împreună cu ceilalți membri ai consorțiului. Obiectivul este creșterea gradului de adopție a inteligenței artificiale în viața de zi cu zi, acoperind diverse sectoare, de la administrația guvernamentală și mediul academic până la industria și sectorul de business. Directorul general al ICI, Victor Vevera, a estimat că, dacă totul merge conform planului, fabrica AI va deveni complet funcțională până în perioada aprilie–iunie 2027.

Directorul general al ICI, Victor Vevera, a subliniat faptul că România dispune de resurse umane calificate, menționând nivelul bun de pregătire al studenților, programatorilor și inginerilor de sistem, precum și competențele solide din zona de cercetare. Această infrastructură este văzută ca un motor care să stimuleze ecosistemul local, conectând universitățile, institutele de cercetare, IMM-urile și start-upurile într-un sistem integrat.

Totuși, implementarea proiectului are loc într-un context de decalaj tehnologic față de restul Uniunii Europene. Potrivit datelor Eurostat citate în surse, în anul 2025 doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați utilizau inteligența artificială, o cifră semnificativ mai mică decât media europeană de 20%. Această situație, care reprezintă cel mai scăzut nivel din Uniune, subliniază necesitatea transformării entuziasmului tehnologic în aplicații concrete cu impact economic vizibil, deoarece piața începe să penalizeze entuziasmul care nu este susținut de rezultate concrete în economie.