Intențiile de vot în contextul instalării noului guvern

Rezultatele unor studii de opinie realizate la final de octombrie 2026 relevă poziționarea partidelor politice în cazul unor alegeri parlamentare anticipate. Conform datelor furnizate de Avangarde, AUR conduce intenția de vot cu 35%, fiind urmat de PSD cu 26% și PNL cu 15%. USR este creditat cu 10%, în timp ce UDMR se menține la pragul de 5%. Celelalte formațiuni, precum SENS și SOS România, înregistrează scoruri de 4% și 2%, respectiv, în timp ce alte opțiuni însumează 3%.

Analiza comparativă cu datele din septembrie arată o evoluție diferențiată a partidelor. PSD a înregistrat cea mai semnificativă creștere, urcând de la 23% la 26%, reducând astfel distanța față de AUR la nouă puncte procentuale, față de avantajul de 13 puncte pe care îl avea partidul condus de George Simion luna trecută. În același interval, USR a crescut de la 8% la 10%, în timp ce AUR a scăzut ușor, de la 36% la 35%. PNL a înregistrat, la rândul său, o scădere de la 16% la 15%. Din totalul populației adulte, o parte importantă nu exprimă o opțiune electorală: 16% sunt nehotărîți, 17% declară că nu ar vota, iar 2% nu răspund.

Percepția asupra guvernării

Instalarea Guvernului Luca Niculescu a generat reacții mixte în rândul electoratului. Aproximativ 50% dintre respondenți consideră că decizia PNL de a susține învestirea cabinetului, rămânând totuși în opoziție, a fost una greșită, în timp ce 29% o consideră mai degrabă bună și 21% nu știu sau nu au răspuns. În ceea ce privește participarea PSD la guvernare, datele CURS indică faptul că 38% dintre cetățeni consideră această decizie ca fiind corectă în mare sau foarte mare măsură, în timp ce 57% o evaluează negativ (în mică sau foarte mică măsură).

În ceea ce privește direcția generală a țării, percepția rămâne predominant negativă. Potrivit Avangarde, 78% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 16% apreciază pozitiv evoluția actuală și 6% nu au răspuns sau nu știu. Datele CURS confirmă această tendință, indicând că 77% dintre respondenți au o percepție negativă asupra direcției țării, în timp ce 18% o consideră bună și 5% nu au exprimat o opinie.

Prioritățile cetățenilor

Sondajele au identificat principalele așteptări ale populației față de noul executiv, instalat într-un context marcat de negocieri între partidele parlamentare și nemulțumiri economice. Cea mai importantă prioritate, indicată de 30% dintre cei chestionați, este creșterea salariilor și a pensiilor. Combaterea corupției este menționată de 21% dintre respondenți, iar reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice este considerată prioritară de 19%.

Alte solicitări includ reducerea cheltuielilor statului (aparat bugetar, instituții), solicitată de 15% dintre participanți, și investițiile în infrastructură (autostrăzi), menționate de 7%. În ceea ce privește metoda de reducere a deficitului, aproape șase din zece respondenți preferă tăierea cheltuielilor publice în detrimentul altor măsuri economice.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Evoluția preferințelor electorale în Germania conform unui sondaj recent” (3 octombrie 2026).