Israelul organizează alegeri parlamentare după trei ani de conflict

Israelul organizează marți primele alegeri parlamentare după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictele regionale care au urmat în Gaza, Liban și Iran. Procesul electoral are loc într-un climat de tensiune socială ridicată, marcat de nemulțumirile cetățenilor față de gestionarea securității naționale. Sâmbătă, în Tel Aviv, peste 100.000 de persoane au manifestat împotriva premierului Benjamin Netanyahu, nemulțumite de gestionarea operațiunilor care au urmat atacului Hamas de acum trei ani. Unii dintre supraviețuitorii atacului din 7 octombrie consideră că prim-ministrul ar fi trebuit să își asume responsabilitatea pentru eșec și să demisioneze deja.

Competiția politică și sondajele

Principala confruntare are loc între partidul de dreapta Likud, condus de Benjamin Netanyahu, și noul partid de centru Yashar, condus de Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al Armatei și principalul adversar al prim-ministrului. Conform datelor prezentate de Curs de Guvernare, coaliția de guvernare este creditată în prezent cu 50-55 de mandate, în timp ce blocul de opoziție este estimat între 54 și 57 de mandate. Deși sondajele din prima parte a anului favorizau opoziția, datele recente indică o revenire a coaliției lui Netanyahu. Având în vedere că pentru formarea unui guvern sunt necesare 61 de locuri din cele 120 ale Knesset-ului, nicio forță nu pare să obțină majoritatea absolută, fapt confirmat de istoricul politic, niciun partid singur nu având precedentul obținerii acestei majorități.

Balanța puterii ar putea fi influențată de partidele arabe, care sunt estimate să obțină între 12 și 14 mandate. De asemenea, electoratul este în schimbare, cu aproximativ jumătate de milion de alegători care votează pentru prima dată, în timp ce circa 70.000 de cetățeni israelieni ar sosi din străinătate special pentru a-și exercita dreptul de vot. Din cele 36 de partide înscrise, se estimează că între 11 și 13 vor depăși pragul electoral. Presa internațională sugerează că Netanyahu mai are câteva strategii pentru a rămâne la putere, de la blocarea unei majorități parlamentare până la reluarea războiului cu Iranul.

Contextul umanitar și securitar

Alegerile au loc pe fondul unor acuzații grave privind conduita militară a statului. Comisia independentă a ONU a reafirmat recent că Israelul a comis crime de război și împotriva umanității la adresa populației civile din Cisiordania, menționând continuarea genocidului în Fâșia Gaza. Potrivit HotNews, ofensiva israeliană a devastat Gaza și a dus la uciderea a peste 74.000 de oameni, conform cifrelor autorităților palestiniene validate de ONU. În contrast, atacurile Hamas din octombrie 2023 au ucis 1.200 de persoane și au dus la capturarea a aproximativ 250 de ostatici în Gaza.

Benjamin Netanyahu a respins vina pentru breșa de securitate, considerată de adversarii săi ca fiind cel mai grav eșec de securitate din ultimele generații, și s-a opus cererilor de a se efectueze o anchetă independentă. Premierul susține că operațiunile militare împotriva Hamas din Gaza și a aliaților săi din Liban (împotriva Hezbollah) și Iran vor contribui la stabilitatea regiunii și vor duce la un Orient Mijlociu mai pașnic. Însă această viziune este contestată de o parte semnificativă a populației și de adversarii săi politici, care văd scrutinul ca pe o judecată târzie a eșecului de securitate, în timp ce popularitatea partidului Likud este în scădere de luni de zile.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Sondajele în Israel înainte de alegerile legislative” (13 octombrie 2026).