Marea Britanie implementează măsuri navale împotriva influenței Rusiei

Marina Regală a Marii Britanii va desfășura pentru prima dată o flotă de drone navale autonome. Această măsură are scopul de a sprijini navele convenționale în gestionarea interferențelor provocate de ambarcațiunile rusești în apele britanice. Viceamiralul Steve Moorhouse a precizat că aceste sisteme vor începe operațiunile cât mai curând posibil, existând posibilitatea ca desfășurarea lor să aibă loc chiar înainte de sfârșitul anului. Viceamiralul a subliniat faptul că, pentru a face față navele rusești, pot fi utilizate astfel de ambarcațiuni autonome, eliminând necesitatea de a folosi în toate cazurile nave de patrulare sau fregate de tip 23.

Capacități tehnice și strategice

Noua escadrilă a fost lansată oficial la Portsmouth joi (în contextul știrilor de 9 noiembrie 2026). Potrivit Mediafax, ambarcațiunile autonome au o lungime de 8,4 metri și pot atinge o viteză maximă de 55 de noduri, având capacitatea de a rezista până la 30 de zile în mare în cadrul unei singure misiuni. Pentru a asigura o monitorizare non-stop, escadrila a fost organizată în două ronduri separate, permițând susținerea operațiunilor în mod continuu.

Căpitanul Adam Ballard, comandantul adjunct al flotilei de suprafață, a subliniat că această strategie transformă Marina Regală într-o forță hibridă. Această abordare permite profitarea de avantajele ambelor tipuri de unități: flexibilitatea și capacitatea uimitoare a sistemelor autonome combinate cu puterea de atac a grupurilor de portavioare, rezultând o forță de luptă foarte puternică. Pentru inițierea acestui proiect de modernizare a flotei, au fost alocate fonduri în valoare de 1,5 miliarde de lire sterline.

Cooperare internațională în Nord

Paralel cu modernizarea flotei naționale, Marea Britanie coordonează eforturile cu alte nouă țări din nordul Europei pentru a contracara amenințarea submarinelor rusești. Această alianță se desfășoară în cadrul Forței Expediționare Comune (JEF), care reunește zece state europene: Regatul Unit, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia. Alianța include țări din zona baltică și nordică, având ca obiectiv consolidarea securității regionale.

Mareșalul aerului Sir Richard Knighton, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, a explicat că obiectivul principal este îmbunătățirea capacității de detectare, monitorizare și contracarare a operațiunilor submarinelor rusești în Atlanticul de Nord, zona arctică și Marea Baltică. În loc să creeze o organizație separată, statele participante vor extinde cooperarea în cadrul structurii existente a JEF. Aceasta presupune coordonarea forțelor navale, aeriene și terestre pentru a proteja rutele maritime strategice și punctele de acces militar din regiune, zone care au devenit tot mai importante pentru NATO.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Marea Britanie introduce noi măsuri restrictive împotriva Rusiei” (2 octombrie 2026).