Măsuri de securitate în urma atacurilor violente din școli

În intervalul de câteva zile, sistemul de învățământ din România a fost marcat de trei incidente grave care au readus în atenția publicului siguranța elevilor și capacitatea instituțiilor de a identifica comportamentele periculoase. La Bistrița, pe 19 octombrie 2026, un elev de 13 ani, din clasa a VII-a, a atacat o profesoară de matematică de 28 de ani și un coleg folosind un briceag. Atacatorul a purtat o cască militară și o cagulă, iar procurorii au stabilit că actul a fost premeditat. Motivația ar fi fost rasială, băiatul vizându-l pe un coleg de clasa a VI-a pe care îl considera „indian” din cauza tenului mai închis, deși între cei doi nu existaseră conflicte anterioare. În locul unde s-a pregătit atacul au fost descoperite mesaje și simboluri de extremă dreaptă.

Alte două cazuri de violență au fost raportate la Pitești și Timișoara. La Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești, un elev de clasa a IX-a, în vârstă de 15 ani, a atacat doi colegi cu o macetă. Acțiunea a fost motivată de dorința de răzbunare pentru glumele făcute pe seama sa, adolescentul fiind descris ca fiind victima bullying-ului. În Timișoara, un alt elev de 13 ani a fost fotografiat în clasă deținând un cuțit. În urma incidentului din Bistrița, șase elevi și o profesoară au primit ordine de protecție, în timp ce minorul agresor a fost internat.

Reacțiile autorităților

Ministrul Educației, Sorin Costreie, a propus implementarea unor măsuri de control riguros la intrarea în unitățile de învățământ, inclusiv verificarea ghiozdanelor și instalarea de detectoare de metale. De asemenea, ministerul ia în calcul dublarea pedepselor pentru agresiunile îndreptate către cadrele didactice. Guvernul a anunțat lansarea unui plan integrat pentru siguranța în școli, în timp ce au fost rediscutate posibilitatea reducerii vârstei răspunderii penale. Această măsură a devenit urgentă deoarece elevul de la Bistrița nu poate fi tras la răspundere penală conform legislației actuale, având sub 14 ani.

Analiza specialiștilor

Psihologii consultați subliniază că măsurile de control blochează comportamentul, dar nu tratează cauzele. Potrivit publicației Spotmedia, factorii declanșatori pot include suferința ascunsă, sentimentul de nedreptate, nevoia de a fi acceptat sau atracția pentru personaje care transformă violența într-o sursă de popularitate. În cazul elevului de la Bistrița, care s-a mutat din Spania în 2019 și era descris ca fiind mai singuratic și puțin integrat în colectiv, este invocată o criză de apartenență și singurătatea ca motive posibile pentru construirea unei „povesti interioare” violente, construită în tăcere, pentru a fi văzut și validat de un grup.

Specialiștii avertizează asupra riscului de contagiune, menționând că agresorii vor să demonstreze că există, că au putere și că nu mai sunt copiii cărora li se pune piedică. Distribuirea filmărilor cu atacurile sau repetarea numelor agresorilor în presă poate servi drept invitație pentru alți copii vulnerabili. Prevenția ar trebui să se concentreze pe identificarea semnalelor de risc în familie și la școală, inclusiv monitorizarea „camerei” în care părinții nu intră — telefonul, înainte ca acestea să escaladeze în acte de violență.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Propuneri legislative pentru siguranța în școli după incidentul din Bistrița” (19 octombrie 2026).