Măsuri de urgență pentru stabilitatea sistemului electroenergetic național

Guvernul adoptă o hotărâre pentru prelungirea măsurilor de siguranță pe piața de energie electrică până la data de 31 octombrie 2026. Această decizie urmează prelungirii stării de alertă în sectorul energetic cu încă 30 de zile, conform Hotărârii CNSU nr. 23/2026, publicată în Monitorul Oficial la data de 28 septembrie 2026. Măsurile, elaborate de Ministerul Energiei, au fost implementate inițial prin hotărâre de guvern pe 7 august, cu valabilitate până la 31 august, fiind prelungite ulterior până la 30 septembrie, iar acum se vrea o nouă extindere pentru a preveni consecințe economice și sociale grave.

Situația critică este determinată de absența producției celor două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, ceea ce a dus la o pierdere totală de aproximativ 1350 MW. Detalierea pierderilor arată că reactorul 1 a fost deconectat la finalul lunii iulie, iar procedurile pentru deconectarea Unității 2 au început pe 13 august, generând o pierdere suplimentară de aproximativ 680 MW. În paralel, seceta afectează sever producția hidroelectrică. Potrivit analizei Ministerului Energiei, debitul Dunării la intrarea în țară este estimat să scadă în primele săptămâni ale lunii octombrie până la 1.185-1.200 de metri cubi pe secundă, reprezentând unele dintre cele mai reduse valori din ultimii ani. În zona Cernavodă este prognozată o perioadă critică între 15 și 22 octombrie, când nivelul apei s-ar putea apropia de pragurile care pot afecta asigurarea apei necesare procesului de răcire a reactoarelor.

Instrumente de gestionare a crizei

Pentru a menține echilibrul între producție și consum, operatorul de transport Transelectrica poate aplica o serie de măsuri în ordine de prioritate, în cazul în care este amenințată siguranța fizică a persoanelor, a aparatelor, a instalațiilor sau integritatea Sistemului Electroenergetic Național. Primele etape presupun creșterea rezervelor tehnologice ale unităților care pot funcționa pe combustibili alternativi și pornirea grupurilor energetice aflate în rezervă tehnică, la dispoziția Dispeceratului Energetic Național. Grupurile pe cărbune pot asigura o capacitate maximă de 1200 MW, însă producția din surse regenerabile este estimată în scădere pentru prima parte a lunii octombrie.

În cazul în care primele măsuri nu sunt suficiente, autoritățile pot recurge la reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pentru export, precum și la reducerea ori anularea schimburilor notificate în această direcție. Ultima variantă prevăzută în normativ este limitarea în tranșe a consumului de energie electrică pentru anumiți consumatori, conform Normativului de limitare a consumului în situații de criză. Acești consumatori au fost înștiințați despre această posibilitate încă de două luni, însă lista lor nu este publică pentru a nu crea probleme companiilor implicate.

Impactul asupra pieței energetice

Deficitul de generare internă obligă România să apeleze la importuri masive de electricitate pentru a acoperi cererea în perioadele de consum maxim. În orele de vârf, importurile pot ajunge la aproape 2.000 MW, în funcție de producția internă, în special de cea eoliană. Autoritățile avertizează că riscul unei crize de alimentare persistă în perioadele de consum maxim, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului, ceea ce poate influența prețurile energiei în creștere.

Executivul interimar subliniază că, fără aceste măsuri de siguranță, funcționarea stabilă a sistemului electroenergetic național este compromisă, existând riscul de a se ajunge la deconectări. Implementarea graduală a acestor instrumente de intervenție este esențială pentru a evita destabilizarea pieței energetice într-un context în care producția hidroelectrică rămâne foarte scăzută și capacitatea nucleară este nulă.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Ungaria solicită prelungirea derogării americane pentru energia rusă” (26 septembrie 2026).