Măsuri guvernamentale pentru combaterea violenței asupra copiilor

Premierul Luca Niculescu a participat la conferința de încheiere a proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”. Acesta a prezentat un plan structurat pe șapte direcții strategice și 57 de măsuri concrete, menite să îmbunătățească prevenirea abuzurilor, identificarea timpurie a victimelor și intervenția autorităților. Proiectul a fost derulat în parteneriat cu Polonia, Comisia Europeană și UNICEF, fiind descris de șeful Guvernului ca fiind despre siguranța copiilor, încrederea acestora în adulți și dreptul fiecăruia de a crește fără teamă.

În cadrul evenimentului de la Palatul Victoria, Luca Niculescu a transmis, totodată, un mesaj de solidaritate și compasiune poporului polonez și partenerilor din Polonia în urma tragediei de la Cracovia, asigurându-i că România este alături de aceștia în momentele grele.

Date privind violența

Potrivit unui studiu realizat de UNICEF în parteneriat cu Ministerul Muncii, peste un milion de copii din România, reprezentând peste 28% din total, s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții. Din aceștia, aproximativ 600.000 de copii au trecut printr-o asemenea experiență doar în ultimul an. Datele detaliază tipologia abuzurilor: 16,2% dintre copii au fost supuși violenței fizice, 15,5% violenței psihologice, 4,7% au suferit neglijare (caracterizată prin supraveghere inadecvată, alimentație și igienă precare), iar 3,5% au trăit episoade de violență sexuală.

Analiza arată că cele mai mari vulnerabilități apar în familiile cu probleme de sănătate mintală, dependențe sau violență în cuplu. De asemenea, băieții sunt ușor mai expuși decât fetele, iar frecvența incidentelor crește pe măsură ce copiii se dezvoltă. Studiul precizează că cele mai multe cazuri de violență au loc la școală și în comunitate, urmate de mediul familial. Raportul subliniază că violența nu se manifestă doar prin agresiuni fizice, ci și prin abuz emoțional, unele situații fiind atât de frecvente încât ajung să fie considerate normale de către copii și adulți.

Deficiențe sistemice și percepții

Premierul a recunoscut că sistemul de protecție a copilului din România prezintă deficiențe, menționând lipsa de comunicare între instituții, faptul că semnele de pericol trec uneori neobservate și intervențiile întârziate. Autoritățile tind să reacționeze adesea abia după producerea unor tragedii. În anul 2025, direcțiile de protecție a copilului au înregistrat peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare, însă se estimează că numărul real este mai mare deoarece multe situații nu sunt raportate. Luca Niculescu a insistat că în spatele fiecărei cifre se află un copil care poate suferi acasă sau se teme să meargă la școală, neștiind cui să ceară ajutor.

Într-un context separat, un sondaj INSCOP Research publicat pe 11 noiembrie 2026 indică percepția publicului asupra violenței școlare. Peste jumătate dintre români, mai precis 51,9%, consideră că părinții și familiile elevilor poartă responsabilitatea principală pentru prevenirea acestor comportamente. Alte perspective indică responsabilitatea Ministerului Educației (16,6%), a profesorilor și conducerilor școlilor (14,2%), a poliției (7,9%) sau a elevilor înșiși (6,9%).

În ceea ce privește soluțiile, doar 7,2% dintre respondenți cred că angajarea mai multor psihologi și consilieri școlari reprezintă cea mai eficientă măsură. În schimb, peste 40% susțin înăsprirea sancțiunilor pentru elevii agresivi sau introducerea unor controale de securitate mai stricte în unitățile de învățământ, în timp ce 37,3% indică implicarea mai activă a părinților în educație.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Reacția premierului Luca Niculescu privind amenințările cu bombă” (8 noiembrie 2026).