Măsuri politice și economice controversate în Bulgaria

Iliana Iotova, în vârsta de 62 de ani, a devenit prima femeie președinte din istoria Bulgariei după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 2 noiembrie. Aceasta a obținut 57,58% din voturi, în timp ce contracandidatul său, Andrei Ghiurov, a acumulat 40%. Prezența la urne a fost scăzută, fiind de sub 30%, iar voturile pentru Ghiurov, reprezentantul curentului pro-european, au fost concentrate în orașele mari și în rândul tinerilor.

Reforme administrative și sociale

Imediat după alegeri, majoritatea parlamentară a propus desființarea Comisiei pentru Dosare, instituția responsabilă cu identificarea foștilor colaboratori ai serviciilor secrete comuniste. Această măsură, care vizează închiderea echivalentului CNSAS din România, a generat critici dure din partea opoziției, a organizațiilor civice și a reprezentanților bulgari din Parlamentul European. Într-o scrisoare deschisă, aceștia au catalogat decizia drept „alarmantă și neîntemeiată”, amintind că instituția a fost creată la recomandarea expresă a Uniunii Europene pentru a asigura transparența asupra trecutului comunist.

Conform Libertatea, tensiunile au crescut rapid după ce s-a aflat că 14 membri din comitetul de campanie al noii prezidente au activat ca agenți ai fostei Securității de stat. În acest context, criticii subliniază riscurile legate de protejarea unor figuri controversate, precum oligarhul Delian Peevski. Fostul premier Boiko Borisov a comentat ironic demersul actual al puterii, în timp ce societatea civilă vede aceste acțiuni ca pe o derogare de la standardele europene.

În paralel, conducerea actuală promovează o politică de protejare a limbii naționale prin propunerea de a interzice mesajele și inscripțiile publice în alte limbi decât cea bulgară, menționându-se în mod specific interzicerea inscripțiilor în limba engleză. De asemenea, noua administrație militează pentru dialogul cu Moscova. Iliana Iotova este descrisă ca un personaj politic care susține acest dialog, considerând că sprijinul acordat Ucrainei ar putea fi interpretat ca o intrare în război contra Rusiei, situație pe care Sofia dorește să o evite cu orice preț.

Măsuri economice și financiare

Pe plan economic, la numai o săptămână de la alegeri, prețul gazelor naturale a fost majorat substanțial, înregistrând o creștere de 32,5%. Această majorare accelerată a prețului la gaze naturale reprezintă una dintre primele măsuri controversate implementate în noua perioadă politică.

În plus, guvernul condus de premierul Rumen Radev planifică naționalizarea a 40% din contribuțiile la pilonul II de pensii. Această măsură presupune redirecționarea acestor fonduri către Casa Națională de Asigurări Sociale. Aceste decizii financiare, împreună cu restricțiile lingvistice și desființarea Comisiei pentru Dosare, au stârnit un val de revoltă și critici dure la adresa puterii, fiind percepute ca inițiative politice problematice care afectează stabilitatea economică și transparența administrativă a țării.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Bulgaria alege președintele în turul al doilea” (1 noiembrie 2026).