Măsurile Guvernului pentru finanțarea bugetului de stat

Guvernul condus de Luca Niculescu a adoptat prin ordonanță de urgență prima rectificare bugetară a anului 2026. Această măsură a fost prezentată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ca fiind vitală pentru a menține echilibrul fragil al economiei și pentru a preveni deteriorarea percepției investitorilor externi. Rectificarea a implicat majorarea deficitului nominal cu 3,5 miliarde de lei, însă ținta generală a fost menținută la 6,2% din PIB, calcul matematic realizat prin majorarea PIB nominal de la 2.056 miliarde de lei. Deși cererile de sume suplimentare ale ministerelor au însumat 60 miliarde de lei, Finanțele au acordat doar 3,5 miliarde de lei prin majorarea deficitului, restul sumelor fiind redistribuiri.

Fondurile suplimentare au fost direcționate către sectoare critice, inclusiv plata pensiilor, servicii medicale, medicamente, servicii sociale și bugete locale. Din totalul sumelor alocate, 3,47 miliarde de lei au fost destinate pensiilor și 3,22 miliarde de lei pentru sănătate. În paralel, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în scădere estimarea de creștere economică, prognozând acum o contracție de 0,4% până la finalul anului, față de estimarea inițială de 0,1% sau 0,2%.

Strategia de finanțare externă

Ministerul Finanțelor se confruntă cu necesitatea de a finanța aproximativ 70 de miliarde de lei, echivalentul a 13 miliarde de euro, în următoarele opt săptămâni. Această sumă este necesară pentru a acoperi cheltuieli care trebuie plătite în orice condiții, precum salariile, pensiile și dobânzile. Pentru a acoperi aceste sume, guvernul intenționează să emită obligațiuni pe piețele internaționale cu scadențe de la 5 ani în sus, chiar și 10 ani. Această strategie urmărește reducerea presiunii de împrumut de pe piața internă, unde băncile comerciale, Pilonul II de pensii și investitorii străini au un spațiu limitat de achiziție a titlurilor de stat.

Contextul este marcat de o presiune asupra rezervelor valutare ale BNR, cu ieșiri de valută mai mari decât intrările, și de o tendință de creștere a dobânzilor. Piețele au primit rectificarea cu rezerve, România continuând să se împrumute la costuri ridicate. La 30 octombrie, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a fost de 7,20%, o valoare semnificativ mai mare decât cea a titlurilor similare emise de Germania, care se afla la 3,32%. Această diferență de aproape patru puncte procentuale indică faptul că investitorii percep un risc semnificativ mai mare asociat datoriei publice românești.

Riscurile datoriei publice

Pe lângă deficitul bugetar, specialiștii avertizează asupra riscurilor legate de refinanțarea datoriei publice. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a subliniat că România nu mai are o datorie publică mică, aceasta necesitând o refinanțare continuă. El a precizat că necesarul brut de finanțare pentru anul curent se ridică la aproximativ 278,5 miliarde de lei.

Oficialul BNR a avertizat că atenția nu trebuie să fie acordată doar consolidării fiscale sau atingerii țintei de deficit, ci și gestionării fluxului de capital zilnic care circulă la Ministerul de Finanțe. El a punctat faptul că statul se împrumută în prezent pentru a plăti datorii mai vechi, transformând gestionarea cash-flow-ului într-o prioritate critică pentru stabilitatea financiară a țării. În acest context, o a doua rectificare bugetară urmează să fie aprobată până la 30 noiembrie.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Strategia de finanțare a statului român în 2026” (29 octombrie 2026).