Metode de reducere a costurilor de încălzire iarna

Gestionarea temperaturii interioare reprezintă o metodă accesibilă pentru reducerea cheltuielilor cu energia în sezonul rece, oferind o soluție care nu necesită investiții costisitoare în echipamente noi, lucrări de renovare sau modificări importante în locuință. Conform recomandărilor specialiștilor în eficiență energetică, scăderea temperaturii setate la termostat cu un singur grad Celsius poate reduce consumul de energie cu aproximativ 5-7%. Deși acest procent nu este garantat și variază în funcție de tipul sistemului de încălzire, izolația locuinței și temperaturile exterioare, el reprezintă un punct de plecare util pentru cei care doresc să economisească.

Această scădere a costurilor este posibilă deoarece se reduce diferența de temperatură dintre interiorul locuinței și mediul exterior, limitând astfel pierderile de căldură. De exemplu, dacă temperatura exterioară este de 0°C, iar în interior este setată la 23°C, diferența este de 23 de grade; coborârea termostatului la 22°C reduce această diferență și, implicit, necesarul de energie pe care sistemul de încălzire trebuie să îl consume pentru a compensa pierderile.

Impactul financiar al acestei măsuri variază în funcție de valoarea facturii lunare. Pentru o factură de 500 de lei, o economie estimată de 6% ar însemna o reducere de aproximativ 30 de lei pe lună. În cazul unei facturi de 700 de lei, suma economisită ar fi de 42 de lei lunar, iar pentru o factură de 1.000 de lei, reducerea ar ajunge la 60 de lei lunar.

Riscurile sărăciei energetice

În contrast cu strategiile de economisire, datele Eurostat relevă o tendință alarmantă în România. Țara a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a ponderii persoanelor care nu își permit să își încălzească adecvat locuințele, cifra crescând de la 10,8% în 2024 la 11,9% în 2025, reprezentând o creștere de 1,1 puncte procentuale. În aceeași perioadă, media europeană a scăzut de la 9,2% în 2024 la 8,8% în 2025.

Potrivit publicației Adevarul, sărăcia energetică este asociată cu probleme de sănătate fizică și mintală, afectând în special vârstnicii. Analistul economic Adrian Negrescu și psihologul Laura Găvan explică faptul că frigul din locuințe poate avea consecințe care depășesc valoarea facturilor. Un studiu din 2026 publicat în revista Energy & Buildings, care a utilizat un model bazat pe date sintetice pentru 6.000 de gospodării, subliniază că unele gospodării își limitează intenționat consumul pentru a economisi bani. Acestea pot rămâne în afara indicatorilor tradiționali ai sărăciei energetice, deși locuiesc la temperaturi nesigure, ceea ce evidențiază limitele evaluării actuale a acestui fenomen.

Eficiența sistemelor fotovoltaice

O altă variantă de gestionare a costurilor energice implică utilizarea panourilor fotovoltaice, care rămân funcționale și iarna, deși cu o eficiență redusă. Producția de energie scade cu aproximativ 50-70% față de perioada estivală. Răzvan Iordache, coordonator marketing la Livoltek, precizează că acest fenomen nu este cauzat de frig — temperaturile scăzute nu afectează negativ eficiența panourilor — ci de zilele mai scurte, radiația solară mai slabă, nori și depunerile de zăpadă care pot acoperi temporar suprafața panourilor.

Pentru a limita pierderile, se recomandă ca instalația să fie verificată înainte de sezonul rece și ca consumul să fie mutat, pe cât posibil, în orele cu soare. Într-o zi obișnuită de iarnă, un sistem fotovoltaic poate genera între 1 și 2 kWh pentru fiecare kWp instalat. Astfel, o instalație rezidențială de 3 kWp produce aproximativ 3-6 kWh, în timp ce una de 5 kWp generează între 5-10 kWh, iar sistemele de 10 kWp pot produce între 10-20 kWh pe zi. Aceste valori pot scădea semnificativ atunci când cerul este înnorat și pot crește în zilele însorite.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Perspectivele costurilor de încălzire pentru sezonul rece 2026-2027” (6 octombrie 2026).