Economie·4 min de citit

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul primei rectificări bugetare

Guvernul propune o redistribuire a resurselor financiare pentru a acoperi cheltuieli urgente în sănătate, pensii și salarii. Deficitul bugetar este menținut la nivelul de 6,2% din PIB.

Ascultă articolul · voce M5
0:00 / –:–
↓
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul primei rectificări bugetare
Imagine: Spotmedia
Ascultă articolul · voce M5 · 5:03
0:00 / 5:03
↓

Puncte cheie

  • Deficitul bugetar nominal se majorează cu 3,5 miliarde de lei, ajungând la 130,3 miliarde de lei.
  • Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei.
  • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pierde 1,09 miliarde de lei din alocările sale.

Cronologia evenimentelor

  • 29 octombrie 2026 — Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de rectificare bugetară în transparență decizională.

Ministerul Finanțelor a pus în transparență decizională proiectul de ordonanță de urgență privind prima rectificare a bugetului de stat pentru anul 2026. Măsurile propuse vizează asigurarea fondurilor pentru serviciile medicale, medicamente, drepturi salariale și cheltuieli sociale. Finanțarea acestor priorități se realizează prin redistribuirea sumelor în funcție de execuția bugetară pe primele nouă luni ale anului și de necesarul estimat până la finalul perioadei. Premierul Luca Niculescu a anunțat că Guvernul va adopta decizia privind rectificarea bugetară de urgență în ședința de vineri.

Indicatori macroeconomici

Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a fost de 3,81% din PIB în primele nouă luni ale anului 2026, o valoare mai scăzută față de 5,31% în aceeași perioadă a anului 2025. În urma rectificării, deficitul nominal este estimat la 130,3 miliarde de lei, crescând cu 3,5 miliarde de lei față de estimările anterioare. Această modificare nominală rezultă din actualizarea PIB-ului nominal la 2.086,3 miliarde de lei, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, față de valoarea de 2.056 miliarde de lei estimată anterior.

Veniturile bugetului general consolidat sunt diminuate, per sold, cu 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile scad cu 1,2 miliarde de lei. Statul a înregistrat încasări peste estimări la TVA cu 7,18 miliarde de lei, la impozitul pe venit cu 2,03 miliarde de lei și la impozitul pe profit cu 1,19 miliarde de lei, precum și contribuții de solidaritate din energie și sectorul bancar de 1,71 miliarde de lei. În paralel, s-au notat nerealizări la capitolul accize, cu o scădere de 3,68 miliarde de lei. Rectificarea este construită în limita anvelopei de cheltuieli, menținând ținta de deficit cash de 6,2% din PIB.

Alocări și reduceri sectoriale

Sănătatea reprezintă domeniul cu cea mai mare suplimentare netă. Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate crește cu 3,22 miliarde de lei pentru asigurarea continuității acordării medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale. Casa Națională de Asigurări de Sănătate primește aproximativ 3,9 miliarde de lei din fondurile reținute, plafonul pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat fiind stabilit la 9,1 miliarde lei. Ministerul Sănătății beneficiază de 774 de milioane de lei, sumă destinată salariilor (183 milioane lei pentru serviciile publice județene de ambulanță), funcționării UPU și SMURD locale din rețeaua autorităților locale (200 milioane lei) și acțiunilor prioritare (391 milioane lei).

Alte alocări semnificative includ 3,47 miliarde de lei pentru bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata pensiilor, dintre care 3,32 miliarde de lei merg la Ministerul Muncii și 563 de milioane de lei la Ministerul de Interne pentru pensiile din luna decembrie. De asemenea, sunt alocate 3,5 miliarde de lei pentru dobânzile aferente datoriei publice și 0,72 miliarde de lei pentru asistența socială. Autoritățile locale vor primi suplimentări de 2,81 miliarde de lei din TVA, destinate programului pentru școli, serviciilor de protecție a copilului, centrelor de zi și rezidențiale, precum și căminelor pentru vârstnici. Bucureștiul și primăriile de sector vor primi 237,1 milioane de lei pentru servicii similare.

Pentru a echilibra aceste cheltuieli, fondurile sunt reduse de la ministerele cu grad scăzut de execuție, totalizând diminuări de peste 3 miliarde lei. Cele mai mari reduceri sunt operate la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu 1,09 miliarde de lei, urmat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii cu 0,56 miliarde de lei, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu 0,49 miliarde de lei și Ministerul Educației și Cercetării cu 0,28 miliarde de lei.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Solicitările ministerelor pentru prima rectificare bugetară” (28 octombrie 2026).

Analiza subiectului în presă

Cum relatează fiecare sursă

SpotmediaSe concentrează pe ministerele care pierd fonduri și pe cifrele deficitului.
CotidianulSubliniază faptul că Sănătatea primește cea mai mare suplimentare netă.
Antena 3Pune accent pe anunțul premierului Luca Niculescu privind adoptarea deciziei.
Curs de GuvernareDetaliază sumele exacte alocate pentru dobânzi, sănătate, pensii și autorități locale.
Romania TVFolosește un ton mai subiectiv, menționând că Sănătatea are nevoie de bani "ca de aer".
LibertateaOferă detalii specifice despre veniturile suplimentare din TVA și impozite.
Stirile Kanal DMenționează contextul politic al „Executivului hibrid” condus de Luca Niculescu.
B1 TVSubliniază intenția Guvernului de a tăia fondurile pentru proiectele cu execuție scăzută.
Europa FMDetaliază repartizarea fondurilor între Ministerul Sănătății și CNAS.
Ziarul FinanciarAnalizează rectificarea prin prisma valorii în euro și a stabilității Guvernului.
Consens între surse92%
Prima relatare: (Profit.ro) · Cea mai recentă: (Observator News) · 17 relatări până la 21:21, 29 octombrie 2026

Fapte confirmate

  • Ținta de deficit bugetar este menținută la 6,2% din PIB.
  • PIB-ul nominal a fost actualizat la 2.086,3 miliarde de lei.
  • Sănătatea beneficiază de cea mai mare suplimentare netă de fonduri.

Neconfirmat încă

  • Motivul pentru care proiectul a fost votat de urgență în Parlament este atribuit de o sursă naturii „Executivului hibrid”.

Surse

Spotmedia, Cotidianul, Antena 3, Curs de Guvernare, Romania TV, Libertatea, Stirile Kanal D, B1 TV, Europa FM, Ziarul Financiar, Digi24, HotNews, Profit.ro, News.ro, Observator News, Profit.ro, G4Media

Am mai scris despre asta

CONTINUĂ SĂ CITEȘTI

Selecție din MondoNews