Mizele politice ale reformei administrativ-teritoriale

Sorin Grindeanu, liderul PSD, a plasat reforma administrativ-teritorială și comasarea agențiilor în centrul agendei politice, asumându-și acest proiect în numele noii guvernări. Această inițiativă este interpretată de analiști ca o încercare de a proiecta o imagine de reformator și de a capta atenția opiniei publice înaintea alegerilor locale și parlamentare. Proiectul vizează eficientizarea statului și crearea premiselor unui stat mai funcțional, care să nu mai fie doar un conservator de sinecuri și de risipă, însă implementarea sa se lovește de interesele locale ale partidelor implicate.

Riscuri și oportunități politice

Potrivit politologului Alexandru Coita, mutarea politică este văzută ca o oportunitate de a demonstra reduceri concrete ale costurilor administrației, în contextul blocajelor istorice ale acestui proiect. Totuși, reforma atinge „linii roșii” pentru PNL, PSD și UDMR, deoarece reorganizarea teritorială poate afecta direct rețelele de influență și controlul asupra primăriilor. În acest context, UDMR ar putea miza pe apărarea autonomiei locale și a intereselor comunității maghiare, fiind în același timp provocată să explice cum dorește o administrație eficientă în zone unde populația scade, iar resursele sunt insuficiente.

Analiza subiectului sugerează că partidele cu mai puțini primari, precum AUR și USR, ar putea susține reforma, spre deosebire de formațiunile tradiționale care depind de stabilitatea structurilor locale. Există riscul ca, în cazul în care proiectul nu se va concretiza, inițiativa să fie percepută doar ca o operațiune de PR pentru a abate atenția publicului de la austeritatea iernii. De asemenea, analistul Mihai Isac consideră că o reorganizare făcută într-o logică normală ar duce la slăbirea capacității de control pe care o exercită PSD în multe regiuni din România.

Un alt aspect abordat de analiști este necesitatea revizuirii sistemului de vot pentru primari. Se propune regândirea modului de alegere pentru a opri accesul în funcții al unor personaje cu probleme penale. Modelul actual, bazat pe un singur tur de vot, este considerat unul care dăunează grav democrației, deoarece cetățenii nu au capacitatea să aleagă cu adevărat pe cel mai bun candidat, iar coalițiile de conjunctură impun personaje care ulterior apar sub acuzații penale.

Eșecul de a aplica măsuri reale și generarea unui nou strat birocratic pot duce la prăbușirea încrederii în partidele tradiționale. Experiențele din Republica Moldova sunt citate ca exemplu, sugerând că un eșec al acestui tip de reformă poate facilita accesul la guvernare al forțelor radical-extremiste.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Propunerea de reformă administrativă pentru localitățile mici”.