Motivarea deciziei ÎCCJ în cazul lui Dominic Fritz

Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat motivarea Deciziei nr. 3118/2026, pronunțată în dosarul nr. 924/59/2024, prin care a fost menținut raportul Agenției Naționale de Integritate referitor la conflictul de interese al lui Dominic Fritz. Instanța, formată din judecătorii Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu, a stabilit că fostul primar al Timișoarei a acționat conștient și deliberat atunci când a semnat un act administrativ care putea aduce beneficii unei persoane care îi finanțase campania electorală.

Judecătorii au reținut că Dominic Fritz a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii creditorului său, de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara. Conform motivării, împrumuturile electorale generează o dependență personală și politică mai puternică decât datoriile comerciale obișnuite, iar Fritz a acționat în deplină cunoștință a calității de debitor, calitate pe care o declarase public în declarația de avere.

Argumentele respinse de instanță

În cadrul procesului, liderul USR a susținut că semnătura sa pe referatul necesar continuării procedurii pentru un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) a fost o simplă formalitate. El a argumentat că procedura fusese începută de fostul primar Nicolae Robu și că nu exista un câștig concret pentru creditorul său, arhitectul Răzvan Negrișanu. De asemenea, a precizat că împrumutul urma să fie rambursat prin Autoritatea Electorală Permanentă.

ÎCCJ a respins aceste explicații, subliniind că Fritz a recunoscut chiar în contestație faptul că a semnat documentul pentru a demonstra că schimbarea primarului nu oprește procedurile începute anterior. Pentru judecători, acest gest denotă o decizie conștientă și deliberată, deoarece acesta nu a semnat referatul din eroare, ci pentru a asigura continuitatea procedurii. Mai mult, instanța a reținut că acesta trebuia să se abțină de la semnarea documentelor și că avea posibilitatea de a delega atribuția fără a bloca proiectul respectiv.

Consecințele juridice și mandatele

Potrivit Romania TV, pierderea mandatului de primar a survenit ca urmare a aplicării Legii integrității nr. 180/2026. Această legislație prevede încetarea de drept a funcției, demnității publice ori mandatului la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii pentru persoanele față de care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată, dacă nu s-a împlinit termenul de trei ani de interdicție. Se menționează că acest amendament a fost susținut de PSD și contestat puternic de USR.

Instanța a considerat că fapta prezintă o gravitate care justifică interdicția de trei ani, în contextul protejării integrității funcției publice și al combaterii corupției instituționale. Decizia a fost pronunțată definitiv la data de 18 iunie 2026, respingând recursul formulat de fostul primar împotriva hotărârii Curții de Apel Timișoara, care confirmase anterior raportul ANI.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Încheierea mandatului de primar al lui Dominic Fritz” (30 septembrie 2026).