Motivațiile propunerii pentru Ministerul Sănătății

Oana Gheorghiu, vicepremier interimar și membră PNL, a publicat sâmbătă seară o serie de precizări pe pagina sa de Facebook referitoare la acceptarea propunerii de a prelua mandatul de ministru al Sănătății în guvernul premierului desemnat Siegfried Mureșan. În mesajul său, aceasta a subliniat că, într-o „țară normală la cap”, viața pacienților, în special a copiilor, a părinților și a bunicilor, nu ar trebui să depindă de „miracole”. Ea a insistat că, dacă se doresc spitale moderne și curate, atunci acestea trebuie construite și administrate corect, afirmând că sănătatea României nu mai poate aștepta miracole, ci este timpul ca acestea să fie făcute să se întâmple, indiferent de deznodământul zilelor următoare.

Nominalizarea vine în contextul în care Oana Gheorghiu nu are studii medicale, nu fiind medic și nu având studii universitare în medicină sau într-o altă specializare medicală. Aceasta este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, unde a urmat studii de management. Potrivit detaliilor biografice publice, experiența sa în domeniul medical provine din activitatea de management, fundraising și dezvoltare de proiecte desfășurată prin Asociația Dăruiește Viață.

Experiența în societatea civilă

În cei 15 ani dedicați societății civile, propusa la Ministerul Sănătății a fost implicată, alături de colegele sale, în peste 30 de proiecte dedicate construirii, renovării și dotării spitalelor publice. Printre realizările concrete menționate se numără coordonarea construcției unui spital de 12.000 de metri pătrați, o facilitate în care peste 3.500 de copii au primit tratament încă din primul an de funcționare.

Oana Gheorghiu a afirmat categoric că cele mai importante lecții despre sistemul sanitar românesc nu au fost învățate din studii, rapoarte sau programe de guvernare, ci direct pe holurile spitalelor. Ea a descris experiențele acumulate prin contactul cu mamele care dormeau lângă patul copilului lor, ghemuite pe un scaun, căutând cu disperare soluții și rugându-se pentru un miracol, precum și cu miile de pacienți care așteptau, uneori prea mult, un diagnostic, un tratament și șansa de a se face bine.

Contextul nominalizării

Vicepremierul interimar a vorbit, de asemenea, despre presiunea imensă pusă pe personalul medical, menționând medicii care rămâneau mult după încheierea programului și asistentele care țineau în picioare secții întregi având la dispoziție doar jumătate din personalul necesar. Ea a declarat că a privit suferința în ochi, a cunoscut oameni care au învins boala, dar și oameni pe care i-a pierdut în fața bolii, simțind frustrarea de a vedea că, după atâția ani de democrație, sistemul de sănătate este încă măcinat de probleme grave.

Potrivit publicației Adevarul, aceste precizări au fost făcute și ca răspuns la criticile adresate de fostul ministru al Sănătății, social-democratul Alexandru Rogobete. Acesta a pus sub semnul întrebării coerența dintre declarațiile pe care Oana Gheorghiu le-a făcut de-a lungul anilor în calitate de activist în domeniul sănătății și poziționările sale recente în calitate de vicepremier, întrebându-se dacă „interesul poartă fesul”. În concluzie, Oana Gheorghiu a insistat asupra necesității de a implementa soluții concrete în locul așteptării unor miracole pentru îmbunătățirea stării de sănătate a românilor.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Nominalizarea pentru portofoliul Ministerului Justiției în noul Guvern”.