Negocieri climatice la summitul COP31 din Antalya

În Antalya, Turcia, s-a deschis ediția a 31-a a Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice, un summit mondial dedicat luptei cu încălzirea globală care are loc la finalul unui an marcat de războaie, rafinării în flăcări și dezastre naturale. Evenimentul reunește delegații din peste 190 de țări, însă este marcat de absența unei delegații oficiale din Statele Unite și a cancelarului federal german Friedrich Merz. În schimb, participă reprezentanți din Rusia și Iran, țări exportatoare de hidrocarburi poluante, în timp ce Turcia, în calitate de gazdă, s-a plasat strategic în mijlocul acestora, aspirând să devină un hub energetic regional.

Președintele brazilian Lula, prim-ministrul britanic Andy Burnham și președintele iranian Massoud Pezeshkian se numără printre liderii care vor interveni în cadrul summitului, alături de șeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan. Conform unui document pregătitor al ONU din octombrie, sunt așteptați 77 de șefi de stat și de guvern sau reprezentanți ai acestora. Președintele Pezeshkian a declarat anterior că intenționează să abordeze tema distrugerilor și a daunelor ecologice provocate de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de Washington și Israel împotriva Iranului.

Obiectivele tranziției energetice

Unul dintre punctele centrale ale agendei este electrificarea consumului de energie pentru a reduce dependența de combustibilii fosili, în detrimentul arderea cărbunelui sau a deșeurilor. Potrivit Digi24, Australia și Turcia propun ca energia electrică să reprezinte 35% din consumul final de energie până în anul 2035. Negocierile sunt însă dificile în ceea ce privește sursele care vor alimenta această electrificare și modul de finanțare al tranziției.

Turcia promovează propria experiență în sectorul regenerabil, parizând masiv pe energia verde și stocarea electricității în baterii. În 2025, sursele regenerabile au reprezentat aproape jumătate din energia produsă intern de țară, iar energia solară și eoliană au generat economii semnificative în doar doi ani și jumătate. Un exemplu concret este cea mai mare centrală solară din Europa, construită în 2023, care produce suficientă energie pentru a alimenta 2 milioane de oameni.

Finanțare și presiuni geopolitice

Negocierile, conduse de australianul Chris Bowen, sunt influențate de contextul geopolitic actual, inclusiv de criza din Strâmtoarea Ormuz cauzată de războiul din Iran. Această criză a dus la închiderea practică a strâmtării, provocând o creștere vertiginoasă a prețurilor globale la petrol, benzină și la produse derivate, precum îngrășămintele și pesticidele. Această situație a determinat guvernele să își regândească politicile energetice prin creșterea investițiilor în surse eoliană și solară.

O dispută majoră privește finanțarea adaptării climatice pentru țările sărace, care trebuie să se pregătească de valuri de căldură, secete și inundații. Statele în curs de dezvoltare solicită contribuții mai mari din bugetele publice ale națiunilor dezvoltate și garanții privind triplarea finanțării pentru adaptare, cerând zudem metode clare de măsurare a progreselor. Donatorii tradiționali prioritizează, în schimb, facilitarea accesului la fondurile deja existente și atragerea de noi contributori.

Secretarul executiv al UNFCCC, Simon Stiell, a avertizat că dezastrele climatice, precum inundațiile devastatoare din Nepal și valurile de căldură mortale din Europa, afectează deja toate economiile prin scumpirea alimentelor, amplificarea foametei și impactul asupra sănătății umane. Obiectivul stabilit prin Acordul de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius este considerat tot mai greu de atins.

În absența unor schimbări majore de politică, prognozele indică o creștere a temperaturii medii globale cu până la 2,8 grade Celsius până în anul 2100, sau de 2,6 grade Celsius chiar dacă statele își continuă eforturile asumate. În paralel, organizatorii se confruntă cu probleme logistice majore de acces la centrul de conferințe, zona fiind dificil de deplasat încă de la debutul discuțiilor.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Reuniune diplomatică la Istanbul pentru dezescaladarea tensiunilor regionale” (24 octombrie 2026).