Negocieri climatice la summitul COP31 din Turcia

Reprezentanți din aproape 200 de state participă în perioada 9-20 noiembrie 2026 la cea de-a 31-a Conferință a ONU privind schimbările climatice, organizată în orașul Antalya, pe coasta mediteraneană a Turciei. Deși Turcia este gazda oficială a evenimentului, coordonarea negocierilor este asigurată de Australia. Obiectivul central al președinției turce este obținerea unui angajament ferm pentru electrificarea a peste o treime din economia globală până în 2035, față de aproximativ o cincime în prezent. Teoretic, acest obiectiv ar putea contribui la reducerea emisiilor care duc la încălzirea planetei prin accelerarea tranziției globale.

Presiuni geopolitice și tehnologice

Contextul negocierilor este extrem de complicat, ceea ce face ca observatorii, precum profesorul de politică de mediu John Holdren de la Universitatea Harvard, să declare că este greu să fii optimist. Tensiunile sunt alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, care a forțat statele să caute cu disperare livrări de petrol și să repună în funcțiune centrale pe cărbune pentru a asigura securitatea energetică. În paralel, retragerea SUA din cooperarea climatică pentru al doilea an consecutiv — fiind cel mai mare emițător istoric de gaze cu efect de seră — și extinderea rapidă a inteligenței artificiale pun presiune pe obiectivele de mediu. Cererea crescută de electricitate pentru centrele de date stimulează consumul energetic global, dilemma aceasta urmând să fie discutată la COP31 pentru a adopta principii de dezvoltare sustenabilă a AI.

Impactul inteligenței artificiale

Organizațiile de mediu utilizează AI pentru monitorizarea incendiilor forestiere, analiza schimbărilor climatice și protejarea speciilor amenințate. Un sondaj Reuters realizat în rândul a 15 mari organizații a arătat o utilizare constantă a sistemelor AI. În Kenya, asociația „Save the Elephants” utilizează tehnologia pentru a analiza 200.000 de imagini aeriene în câteva ore, o sarcină care anterior necesita nouă luni de muncă pentru o echipă de nouă persoane; directorul Frank Pope a precizat că evaluările umane omiteau aproximativ o treime dintre elefanți.

Cu toate aceste beneficii, Agenția Internațională pentru Energie avertizează asupra costurilor ecologice masive. Consumul de electricitate al centrelor de date ar putea ajunge la 945 de terawați-oră până în 2030, valoare care s-ar dubla față de prezent și ar fi comparabilă cu consumul anual al Japoniei. De asemenea, consumul de apă ar putea crește de la 560 de miliarde de litri în 2023 la 1.200 de miliarde de litri anual, iar emisiile de carbon ar putea depăși 300 de milioane de tone.

Discuțiile se bazează pe Acordul de la Paris din 2015, care viza limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius (și maximum 2 grade) față de nivelurile preindustriale. Totuși, conform evaluărilor ONU, acest obiectiv nu mai este considerat realizabil, estimările actuale indicând o creștere a temperaturii de până la 2,6 grade Celsius, chiar și dacă angajamentele existente vor fi implementate. Summitul are loc pe fondul unor divergențe majore privind finanțarea măsurilor de protecție și renunțarea la combustibilii fosili.

Evenimentul este precedat de fenomene extreme: secetă severă, temperaturi extreme, incendii de vegetație și scăderea nivelului apelor în râuri europene. La sfârșitul lunii august, inundații provocate de o avalanșă de roci și gheață în Nepal și Tibet au distrus localități întregi, provocând peste 1.400 de decese. Andre Correa do Lago, președintele COP30, a subliniat necesitatea de a trece de la negocieri la implementarea concretă a măsurilor, solicitând implicarea miniștrilor de finanțe, infrastructură și transporturi, și subliniind că reducerea combustibililor fosili și limitarea defrișărilor sunt esențiale.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Reuniune diplomatică la Istanbul pentru dezescaladarea tensiunilor regionale” (24 octombrie 2026).