Negocieri indirecte între Statele Unite și Iran

Statele Unite și Iranul au intrat într-o nouă fază de discuții indirecte, facilitate de mediatori qatarezi la New York, în cadrul Adunării Generale a ONU. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a confirmat primirea unui răspuns din partea Washingtonului referitor la un plan de redeschidere a Strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile, menit să construiască o stare de încredere între cele două părți. Deși există o bază de dialog, un oficial citat de Reuters precizează că divergența majoră între cele două părți nu este planul în sine, ci ordinea etapelor de implementare a acestuia. Răspunsul primit din partea SUA urmează să fie discutat la Teheran pentru a se lua o decizie finală.

Condiții și blocaje diplomatice

Iranul a propus un plan care include redeschiderea strâmtorii și reluarea negocierilor nucleare, condiționând însă aceste măsuri de ridicarea blocadei navale asupra porturilor sale, suspendarea sancțiunilor petroliere și stabilirea unui armistițiu care să includă și Libanul. În total, Teheranul a prezentat șapte condiții pentru încetarea războiului. Președintele Donald Trump a respins anterior această ofertă, susținând că Teheranul își supraestimează poziția de negociere, că iranienii „sunt pe cale să piardă rău” și că nu controlează efectiv Strâmtoarea Ormuz.

În paralel, Trump a negat pe Truth Social informațiile conform cărora ar fi oferit relaxarea sancțiunilor sau deblocarea fondurilor în schimbul concesii nucleare, afirmând categoric: „Nu le-am oferit nimic”. Totuși, oficiali americani citați de Axios și CNN au relatat că Trump ar fi fost dispus să ofere aceste relaxări dacă Teheranul ar demonstra „progrese concrete” în privința dosarului nuclear. Washingtonul a prezentat împiedicarea obținerii unei arme atomice, eliminarea capacității Iranului de a-și ataca vecinii și crearea condițiilor pentru înlăturarea conducerii iraniene drept obiective principale ale războiului.

Impactul economic și poziții

Conflictul, lansat la sfârșitul lunii februarie de către Statele Unite și Israel, a generat instabilitate pe piețele energetice globale după șapte luni de război. După respingerea propunerii iraniene, prețul petrolului Brent a crescut cu peste 3%, depășind pragul de 107 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a crescut cu aproape 2%, trecând de 94 de dolari pe baril. Piețele au reacționat astfel la deteriorarea perspectivelor privind reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzita anterior o cincime din hidrocarburile mondiale.

În timp ce Washingtonul insistă pe progrese concrete în domeniul nuclear, președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat în emisiunea CBS „Face the Nation” că țara sa este deschisă negocierilor, dar nu va accepta intimidarea sau constrângerea. Iranul neagă intenția de a dezvolta arme nucleare, susținând că are dreptul de a dispune de capacități nucleare în scopuri energetice. În prezent, atenția diplomatică este concentrată pe redeschiderea Strâmtorii Ormuz, în timp ce delegația iraniană din New York s-a întors la Teheran după ce pozițiile sale au fost comunicate explicit prin mediatorul din Qatar.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Incidentul din Strâmtoarea Ormuz privind o dronă submarină” (27 septembrie 2026).