Nouă campanii de influență și dezinformare în Europa

O nouă operațiune de influență, sponsorizată de Kremlin, s-a răspândit în ultimele săptămâni pe rețelele sociale din Europa, fiind marcată în special de utilizarea hashtagului #russiaisnotmyenemy. Campania este construită în jurul mesajului „Rusia nu este dușmanul meu” și utilizează imagini și videoclipuri generate prin inteligență artificială. Conform Centrului de Comunicații Strategice al Ucrainei, aceasta reprezintă cea mai amplă campanie de acest tip până în prezent, având ca scop principal slăbirea sprijinului europenilor pentru Ucraina și pentru consolidarea apărării continentului. Specialiștii notează că o operațiune similară, tot sponsorizată de Vladimir Putin, a avut loc anterior, în anul 2024.

În România, platforma TikTok a fost identificată ca unul dintre principalele canale de propagare. O analiză a postărilor a evidențiat mii de mesaje favorabile Rusiei publicate începând cu luna august. Un exemplu concret a fost postarea de pe 9 septembrie a unui utilizator pe nume Cristi (constantinalexan312), care a distribuit o imagine creată cu AI reprezentând două mâini care se strâng. Pe fundal apăreau steagurile României și Rusiei, alături de elemente culturale tradiționale: un peisaj montan cu o biserică din lemn pentru România și turnurile Kremlinului împreună cu Catedrala Sfântul Vasile pentru Rusia. Postarea, care a adunat peste 2000 de interacțiuni, era însoțită de un text cu greșeli gramaticale care apela la respect și prietenie între cele două popoare, afirmând că acestea au „aceeași cultură și aceiași oamenii”.

Mecanisme de manipulare

Strategia de comunicare folosește o formulă repetitivă, adaptată pentru diferite țări, în care persoane prezentate ca cetățeni obișnuiți afirmă că își iubesc țara, dar nu consideră Rusia a fi un dușman. În unele cazuri, mesajele sunt mai agresive, prezentând Uniunea Europeană, NATO, Statele Unite sau Ucraina ca fiind adevărații adversari. O altă tactică utilizată este apelul la emoție, prin intermediul unor mame care declară că nu își doresc ca fiii să fie trimiși în tranșee. Pe platforma X, multe dintre aceste mesaje sunt însoțite de imagini generate prin AI pentru a amplifica impactul vizual.

Postările încearcă să transmită ideea că Rusia este o țară pașnică, în timp ce liderii europeni ar împinge continentul spre un conflict armat, costurile fiind suportate de cetățenii obișnuiți. Această abordare urmărește să creeze o percepție eronată asupra realității geopolitice și să influențeze opinia publică prin distorsionarea faptelor. În contextul României, aceste acțiuni sunt periculoase deoarece Rusia este considerată o amenințare existențială, elitele de la Moscova dorind reîntoarcerea țării în sfera lor de influență.

Dezinformarea în Republica Moldova

Simultan, în Republica Moldova a fost declanșat un alt val de manipulare, concentrat pe modernizarea armatei după primirea unui ajutor din partea Norvegiei. Această campanie a început pe canale anonime de Telegram și a fost ulterior preluată de politicieni pro-ruși din Chișinău. Orice efort de consolidare a capacităților militare este etichetat de acești propagandiști ca fiind o „cale directă spre război”. Autorii utilizează tehnici de manipulare în spațiul public, distorsionând adevărul prin omisiune și fără a oferi un context larg, propulsând narațiunile false prin algoritmii rețelelor sociale.

Deputați socialiști, precum Bogdan Țîrdea și Igor Dodon, au distribuit materiale care induc ideea că guvernarea moldovenească dorește un conflict cu Rusia. Bogdan Țîrdea a distribuit imagini animate pentru a susține această teză, iar Igor Dodon a multiplicat mesajul pe zeci de rețele, invocând neutralitatea țării și afirmând că Ministerul Apărării al Federației Ruse are confirmări că Republica Moldova este inclusă în logistica de asigurare a armatei ucrainene. Scopul acestor acțiuni este de a delegitima parteneriatele de apărare ale Republicii Moldova și de a menține scăzut sprijinul popular pentru modernizarea armatei, astfel încât aceasta să rămână slab pregătită pentru eventuale scenarii de apărare.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Strategia Rusiei pentru destabilizarea capitalei ucrainene” (2 octombrie 2026).