Percepția românilor asupra independenței financiare

Studiul național „Vârstele banilor”, realizat de Reveal Marketing Research pentru Asociația CFA România și BCR, indică faptul că doar 36% dintre români se consideră independenți financiar. În contrast, 62% dintre respondenți estimează că situația lor financiară actuală este sub nivelul pe care și-ar fi dorit să îl atingă în raport cu vârsta lor. Cercetarea a fost efectuată în octombrie 2026 pe un eșantion de 1.200 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 61 de ani, analizând răspunsuri de la trei grupuri: Generația Z (1997-2012), Millennials (1981-1996) și Generația X (1960-1980).

Pe lângă cei care s-au declarat deja independenți, un alt 15% dintre participanți cred că vor ajunge la acest nivel de stabilitate în viitor. Studiul a fost lansat oficial în cadrul unui eveniment care a marcat zece ani de educație financiară prin programul „Școala de Bani”, dezvoltat de BCR, precum și 25 de ani de prezență a Asociației CFA în România.

Diferențe între generații

Analiza datelor relevă disparități semnificative între grupele de vârstă în ceea ce privește percepția asupra independenței, economisirea și maturitatea în gestionarea banilor. Generația X prezintă cel mai ridicat nivel de independență financiară, cu un procent de 41%, urmată de Millennials cu 35% și de Generația Z, unde doar 26% dintre respondenți se declară independenți.

În timp ce tinerii din Generația Z asociază independența financiară în principal cu veniturile obținute prin munca proprie (19%, față de doar 7% la Generația X), reprezentanții Generației X prioritizează siguranța financiară (22%, comparativ cu 14% în rândul Gen Z). Pragul de 30 de ani este identificat ca fiind momentul în care relația cu banii se modifică cel mai profund, pe fondul noilor responsabilități și al deciziilor specifice vieții adulte.

La nivel general, românii definesc conceptul de independență financiară prin autonomie față de ceilalți (22%), siguranță și stabilitate economică (19%) sau libertatea de a lua decizii asupra propriei vieți (16%).

Educație și gestionare financiară

Potrivit datelor prezentate de BCR, educația financiară nu se traduce întotdeauna în economii concrete. Aproximativ 28,5% dintre persoanele care au urmat cursuri specializate întâmpină dificultăți în aplicarea cunoștințelor dobândite, deoarece informațiile învățate trebuie puse în practică într-un buget dominat de nevoile zilnice. Totuși, 77,6% dintre aceștia afirmă că au devenit mai atenți la cheltuieli, iar 39,4% au început să investească.

Contextul economic general influențează capacitatea de economisire. Datele Institutului Național de Statistică pentru trimestrul al patrulea din 2025 arată că o gospodărie avea venituri medii lunare de 9.454 de lei, în timp ce cheltuielile totale au fost de 8.075 de lei. Aceste cheltuieli, care includ taxele și contribuțiile, au absorbit 85,4% din venituri. Din cheltuielile de consum, alimentele și băuturile nealcoolice au reprezentat 32,2%, iar costurile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili au fost de 15,7%, cele două categorii reprezentând împreună aproape jumătate din consum.

Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a subliniat că independența financiară nu trebuie măsurată exclusiv prin avere sau active, ci prin capacitatea de a lua decizii corecte pe termen lung și de a face față situațiilor neprevăzute fără a depinde de terți. Acesta a menționat că educația financiară și dialogul între generații pot reduce distanța dintre aspirațiile financiare ale românilor și realitatea pe care o trăiesc.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Obiectivele financiare și motivele amânării planurilor în rândul românilor” (12 octombrie 2026).