Perspectivele privind indexarea pensiilor și stabilitatea bugetară în 2027

Guvernul României analizează în prezent mai multe variante de indexare a pensiilor pentru anul 2027, însă nu a stabilit încă procentul exact al creșterilor. Deși există o presiune politică ridicată pentru majorarea veniturilor pensionarilor, specialiștii economii avertizează că aceste măsuri ar putea avea un impact limitat asupra puterii de cumpărare. Potrivit publicației Adevărul, profesorul de economie Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, consideră că orice majorare va fi pur nominală, adică se va referi la numărul de unități monetare primite de pensionari. Acesta avertizează că acești lei, deși vor fi mai mulți, vor fi mai puțin valoroși, deoarece ritmul inflației ar putea depăși creșterea sumelor primite, anulând astfel beneficiile majorării și fără a garanta o îmbunătățire a nivelului de trai. Profesorul Nechita susține că inflația a crescut într-un ritm mai mare decât previziunile și promisiunile BNR, motiv pentru care nu crede că probabilă creștere a pensiilor va fi mai mare decât deprecierea leului.

Riscuri economice și fiscale

Finanțarea acestor promisiuni pune presiune asupra deficitului bugetar, care are o țintă de 5,2% - 5,4%. Deputatul USR Cezar Drăgoescu a declarat că proiectul de buget pentru anul 2027 va fi decisiv pentru stabilitatea economică a țării, subliniind că „totul se joacă” pe acest document. Parlamentarul a avertizat că presiunea politică enormă, în special cea exercitată de PSD, ar putea „arunca în aer” deficitul țării dacă se va „da drumul la robinet” în ceea ce privește cheltuielile. El a subliniat că, în cazul în care cheltuielile vor fi crescute excesiv fără o strategie de tăiere a costurilor, singura alternativă pentru a evita destabilizarea economiei ar putea fi introducerea unei noi runde de taxe.

Analistul economic Adrian Negrescu prezintă un scenariu în care indexarea pensiilor și creșterea salariilor ar putea forța Guvernul să mărească taxele și impozitele, deoarece autoritățile au evitat să confirme păstrarea acestora la nivelul actual. Printre măsurile posibile ar fi creșterea TVA și majorarea impozitului pe venit. Negrescu avertizează că aceste măsuri fiscale ar putea accentua recesiunea economică actuală, făcând-o și mai dură, și ar putea face necesară apelarea la sprijinul Fondului Monetar Internațional. El consideră că alternativa ar fi realizarea reformelor pentru scăderea facturilor statului și reducerea taxelor pentru a activa potențialul de dezvoltare și a stimula investitorii să creeze locuri de muncă.

Provocări structurale ale sistemului

Pe lângă problemele imediate de buget, sistemul de pensii se confruntă cu o criză demografică structurală. Economistul Dorin Alexandru Badea, membru în board-ul CFA România, avertizează că raportul dintre pensia medie și salariul mediu ar putea scădea de la aproximativ 50% în prezent la doar 40%. Ca exemplu concret, acesta explică faptul că pentru un salariu de 5.000 de lei, o pensie care astăzi ar fi de 2.500 de lei ar putea coborî la echivalentul de numai 2.000 de lei. Această tendință este alimentată de îmbătrânirea populației și de faptul că numărul de contribuitori crește mai lent decât cel al pensionarilor.

Situația ar putea deveni critică în următorii zece ani, odată cu pensionarea generațiilor numeroase născute în anii '60, fenomen descris ca o „bombă demografică”. Acest val mare de pensionări va accentua dezechilibrul financiar al sistemului, făcând ca simplile promisiuni electorale de majorare să fie insuficiente pentru a rezolva problemele de fond. În acest context, singura alternativă pentru a menține nivelul veniturilor ar fi ca statul să acopere diferența, ceea ce ar adânci deficitul unui sistem care se confruntă deja cu probleme financiare majore.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Propuneri de indexare a pensiilor și salariilor în 2027” (1 octombrie 2026).