Planurile de expunere a Coifului de la Coțofenești

Coiful de la Coțofenești se află în prezent în laboratoarele Muzeului Național de Istorie a României, unde trece printr-un proces de restaurare. Ioana Ciocan, ministrul Culturii, a precizat că piesa va putea fi admirată de public pe 15 ianuarie 2027, ocazia Ziului Culturii Naționale. Această decizie urmează unei coordenări între minister și directorul muzeului, Cornel Ilie, care a asigurat ministrul că obiectul va putea fi văzut de toți, aceasta și-izvărind dorința ca expunerea să atragă un număr mare de vizitatori, sperând chiar să se formeze o coadă la intrare.

Detalii despre restaurare

Intervențiile actuale sunt coordonate de Alexandru Doja, specialist al Muzeului Național de Istorie. Acesta a fost implicat în proces încă de la recuperarea obiectului, deplasându-se în Olanda pentru a efectua prima examinare a piesei. Potrivit surselor, procesul de restaurare a fost unul complex și amplu, care a necesitat implicarea unei echipe formate din zece specialiști care au parcurs împreună toate fazele necesare pentru a asigura integritatea obiectului.

În cadrul acestei echipe au lucrat experți români din cadrul muzeului, alături de specialiști în metale prețioase invitați din Olanda. Această colaborare internațională a fost esențială în etapele inițiale ale procesului. În prezent, după ce pașii preliminari au fost făcuți, responsabilitatea finală a restaurării a rămas exclusiv în sarcina lui Alexandru Doja, care este singurul care mai lucrează acum cu coiful în laborator.

Obiectul a fost furat în noaptea de vineri spre sâmbătă, 24 spre 25 ianuarie 2025, din Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde era expus tezaurul dacic. În acea noapte, hoții au profitat de faptul că muzeul nu era păzit și au sustras în doar trei minute patru piese din expoziție: Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice.

Recuperarea a avut loc pe 1 aprilie 2026, după un an și trei luni de la incident. Alături de coif, au fost recuperate și două dintre cele trei brățări dacice furate, revenind astfel în România. Ministrul Culturii a profitat de acest context pentru a îndemna cetățenii să susțină cultura română prin vizitarea muzeelor, a teatrelor, a operelor și a filmurilor, considerând că achiziționarea unui bilet reprezintă principala formă de susținere a resurselor culturale din țară.