Poziția Bulgariei privind sprijinul pentru Ucraina

Premierul Rumen Radev a declarat în cadrul summitului informal al Uniunii Europene de la Dublin că Bulgaria nu mai dispune de resursele financiare necesare pentru a acorda sprijin financiar Ucrainei. În fața jurnaliștilor, acesta a precizat clar că Sofia nu va mai furniza arme sau muniție din stocurile armatei bulgare. Radev a explicat că această poziție este impusă de faptul că țara se află în prezent sub procedura Uniunii Europene privind deficitul excesiv, fiind supusă unor restricții legate de rezervele bugetare. Mai mult, premierul a invocat faptul că Comisia Europeană solicită de mult timp Bulgariei să reducă cheltuielile sale.

Condiții de sprijin și diplomație

Deși refuză contribuțiile financiare generale și militare, Sofia nu se va opune ajutorului acordat de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Potrivit surselor, premierul bulgar dorește ca orice contribuție ulterioară a Bulgariei să fie destinată exclusiv nevoilor umanitare, infrastructurii energetice și comunității etnice bulgare din Ucraina. În paralel, Rumen Radev a afirmat că Bulgaria susține eforturile diplomatice pentru încheierea conflictului, respingând însă conceptul de „pace prin forță”.

În ceea ce privește securitatea europeană, Bulgaria a susținut declarația privind principiile cheie ale securității europene, însă a formulat rezerve specifice în preambul. Rumen Radev a insistat ca documentul să reflecte dinamica negocierilor de pace care au început în Ucraina, subliniind că formularea nu trebuie să restrângă varianta dialogului și posibilitățile de găsire a soluțiilor. De asemenea, premierul a solicitat reintroducerea referințelor privind importanța negocierilor de la Abu Dhabi și necesitatea sprijinirii acestora, elemente care fuseseră eliminate din versiunile anterioare. Radev a precizat că rezerva sa scrisă a fost reflectată în procesul-verbal, menționând că domenii precum combaterea terorismului, a crimei organizate și a atacurilor hibride rămân prioritare în cooperarea regională.

Contextul european și presiunile externe

Refuzul Sofiei de a mai trimite fonduri a fost semnalat și în timpul vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Varna. În cadrul acelei deplasări, von der Leyen a anunțat alocarea a 10 milioane de euro pentru operațiunile de căutare și salvare, măsură necesară după ce, începând cu luna octombrie, drone au lovit nave comerciale în zona economică exclusivă a Bulgariei. Vizita a avut loc, de asemenea, la scurt timp după un accident pe autostrada Trakia, care a soldat cu 11 morți.

Situația vine într-un context de presiune pentru redistribuirea costurilor ajutorului european. Cancelarul german Friedrich Merz a transmis o scrisoare către președintele Consiliului European, António Costa, înainte de reuniunea de la Dublin. În acest document, Merz a reclamat faptul că sprijinul pentru Kiev este distribuit inegal, fiind suportat în mare parte de doar câteva state membre. Conform surselor, Ucraina ar putea avea nevoie de aproximativ 70 de miliarde de euro în plus în anul 2027, dintre care circa 45 de miliarde de euro ar urma să fie acoperite de Uniunea Europeană, deși sursele nu cad complet de acord asupra cifrelor exacte.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Premierul Bulgariei solicită dialogul Uniunii Europene cu Rusia” (1 octombrie 2026).