Poziția Marii Britanii privind comerțul transatlantic cu sclavi

Premierul Andy Burnham a propus stabilirea unui dialog structurat cu persoanele și comunitățile afectate de comerțul transatlantic cu sclavi. În cadrul acestui proces, liderul britanic s-a arătat receptiv față de solicitările privind prezentarea unor scuze oficiale în numele statului, afirmând că ascultarea acestor apeluri va constitui o parte importantă a demersului. Această poziție intervine înaintea summitului Commonwealth din Antigua și Barbuda, unde statele din Caraibe sunt așteptate să solicite măsuri concrete pentru repararea nedreptăților istorice și să facă presiuni pentru a avansa aceste solicitări.

Refuzul compensațiilor financiare

În cadrul unui articol publicat în ziarul The Guardian, Andy Burnham a argumentat că cetățenii britanici actuali nu pot fi trași la răspundere pentru acțiuni petrecute într-o altă epocă. Premierul a subliniat că atrocitățile, oricât de odioase sau atroce ar fi fost acestea, au avut loc sub legi diferite și că populația de astăzi nu a avut nicio implicare personală în acele evenimente. Prin urmare, guvernul refuză să acorde reparații financiare, menținând o linie strictă în ceea ce privește responsabilitatea economică pentru trecut, poziție care a fost descrisă ca fiind o reacție tranșantă față de cererile de despăgubiri.

Datele furnizate de Transatlantic Slave Trade Database indică faptul că Marea Britanie a transportat aproximativ 3,2 milioane de persoane peste Atlantic între secolele al XV-lea și al XIX-lea. În total, cel puțin 12,5 milioane de africani au fost răpiți și vânduți ca sclavi de către comercianții europeni în această perioadă. Aceste cifre stau la baza cererilor actuale ale țărilor din Comunitatea Caraibelor (CARICOM), care susțin o campanie pentru despăgubiri și consideră că recunoașterea verbală a suferințelor este insuficientă pentru a compensa traumele istorice.

Regele Charles a exprimat încă din anul 2022 regrete pentru suferințele provocate de sclavie, însă Palatul Buckingham a precizat că acesta nu își va cere scuze în numele statului. În timpul unei vizite în Bahamas, monarhul a recunoscut că este corect să fie admise suferința enormă și nedreptățile din trecut, însă a lăsat discuțiile detaliate despre acest subiect spinos în seama liderilor guvernamentali care se vor reuni la summit. Această abordare a fost criticată de reprezentanți precum Niambi Hall Campbell-Dean, președinta Comitetului Național pentru Reparații din Bahamas, care a declarat că declarațiile diplomatice și cuvintele atent alese nu sunt suficiente.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Opțiunile Regatului Unit privind relația viitoare cu Uniunea Europeană” (30 septembrie 2026).