Propunere de modificare a normelor de investiții ale Norvegiei

O comisie desemnată de guvernul de la Oslo a prezentat o propunere de revizuire a normelor etice care regulează cel mai mare fond suveran de investiții din lume, cunoscut și drept Fondul Petrolier. Documentul de 434 de pagini, elaborat sub conducerea fostului guvernator al băncii centrale, Svein Gjedrem, recomandă permiterea investițiilor în companii implicate în producția de arme nucleare, sector care este în prezent strict exclus din portofoliul fondului.

Condiții de eligibilitate

Conform propunerii, fondul ar putea investi în producători de armament cu sediul într-un stat recunoscut ca putere nucleară în temeiul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (TNP), cu condiția ca acesta să fie aliat al Norvegiei în cadrul NATO. Această derogare ar permite reintroducerea în portofoliu a unor companii din Statele Unite, Franța și Regatul Unit. Printre giganții industriali vizați se numără Airbus, Boeing, Lockheed Martin, BAE Systems și Safran, care sunt în prezent printre cele 14 societăți excluse deoarece dezvoltă sau produc arme nucleare ori componente destinate acestora. Svein Gjedrem a precizat că, prin această modificare, mai mulți producători de armament britanici, francezi și americani vor fi reintroduși în fond. În același timp, comisia a menționat că alte criterii de excludere etică, precum cele referitoare la producția de arme biologice și chimice, mine terestre, bombe cu submuniție, precum și normele privind tutunul, cărbunele și cana, vor rămâne neschimbate.

Contextul securității și reacții

Potrivit Digi24, modificarea regulilor intervine în contextul amenințărilor nucleare ale Rusiei și al extinderii arsenalului Chinei. Argumentul principal al comisiei este faptul că aceste investiții ar proteja securitatea națională a Norvegiei. Revizuirea normelor a fost declanșată în noiembrie a anului trecut, după critici privind investițiile în grupuri acuzate că ar fi avut un rol în războiul din Gaza. Dacă propunerea va fi adoptată de Parlamentul Norvegiei, aceasta ar putea conduce la investiții de zeci de miliarde de dolari în companii producătoare de armament. Fondul suveran, care administrează active cu valori raportate între 2 trilioane de euro și 2,4 trilioane de dolari (sume comparabile cu PIB-ul Spaniei), ar putea astfel să finanțeze masiv industria occidentală de apărare.

Propunerea a generat reacții negative din partea organizațiilor de societate civilă și a unei coaliții de ONG-uri. Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) a solicitat autorităților să mențină criteriile de excludere, argumentând că un fond destinat să protejeze generațiile viitoare nu ar trebui să finanțeze arme care amenință supraviețuirea umanității. Criticii susțin, potrivit HotNews, că aceste măsuri reprezintă o diluare a normelor etice și ar putea crea un precedent regresiv, susceptibil să fie urmat de alți investitori internaționali. Pentru a intra în vigoare, toate modificările propuse trebuie să fie adoptate de Parlamentul Norvegiei.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Norvegia analizează restricții privind utilizarea ochelarilor inteligenți” (7 octombrie 2026).