Propunere pentru implementarea taxării inverse generalizate în România

Gabriel Biriș, fondator al The Tax Institute și Co-Managing Partner la Biriș Goran SPARL, a prezentat o propunere de reformă a sistemului de TVA în cadrul conferinței „Bugetul și fiscalitatea anului 2027”, organizată de CursdeGuvernare.ro. Expertul susține că România pierde la TVA în jur de 10 miliarde de euro pe an, precizând că cea mai mare parte a acestor sume se scurge în cadrul tranzacțiilor dintre firme. Biriș a subliniat că TVA-ul nu este un sistem filozofic, ci un impozit pe consum care trebuie să fie neutru pentru business.

Mecanismul de taxare inversă generalizată presupune ca obligația de evidențiere și plată a taxei să nu mai revină furnizorului, ci cumpărătorului (beneficiarului). Această schimbare ar viza colectarea taxei doar la capătul lanțului economic, peste un anumit prag stabilit. Potrivit detaliilor oferite, sistemul plăților fracționate a fost inventat în 1954 de un funcționar francez, Maurice Lauré, cu scopul de a împărți riscul statului de-a lungul lanțului economic, fiind astăzi aplicat în 180 de țări. Totuși, Gabriel Biriș a afirmat că acest design a devenit o „invitație la fraudă” odată cu extinderea Uniunii Europene și dispariția vămilor. Frauda de tip carusel a devenit posibilă deoarece plățile fracționate din interiorul statelor coexistă cu taxarea inversă aplicată achizițiilor intracomunitare.

Impactul asupra economiei

Implementarea acestei măsuri în tranzacțiile între firme ar putea aduce României venituri suplimentare de cel puțin 7 miliarde de euro pe an. Din punct de vedere operațional, taxarea inversă ar elimina complet frauda de tip carusel, TVA-ul pierdut în insolvențe și necesitatea rambursărilor de taxă. Această reformă ar reduce presiunea bugetară generată de rambursările de TVA și ar simplifica procesele administrative, deoarece statul s-ar concentra doar pe cei care vând către consumatorul final.

Pe lângă aspectele fiscale, Gabriel Biriș subliniază că măsura ar crește competitivitatea economică a țării. În prezent, investitorii sunt nevoiți să utilizeze linii de finanțare revolving pentru a acoperi TVA-ul până la primirea rambursărilor, un proces care generează costuri. Un exemplu concret sunt exportatorii, care depind de rambursările de TVA, precum și fermierii. Aceștia din urmă, producători de bunuri considerate de risc (precum cerealele), se află deja în regim de taxare inversă și „stau la mâna ANAF-ului” pentru rambursări.

Condiții de implementare

Deși beneficiile sunt considerabile, aplicarea generalizată a taxării inverse ar necesita o schimbare a cadrului european. Succesul măsurii ar depinde de forma exactă în care ar fi implementată și de capacitatea de control a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

În ceea ce privește dimensiunea pierderilor, expertul a menționat că ultimul studiu estima gap-ul de TVA al României la peste 9 miliarde de euro. Gabriel Biriș a estimat că, în urma creșterii cotelor, această cifră a depășit probabil pragul de 10 miliarde de euro, sumă echivalentă cu aproximativ 55 de miliarde de lei. Pentru a ilustra unde se pierd banii, el a menționat că statul, care reprezintă aproximativ un sfert din consumatori, nu cumpără fără factură, nici nu o fac entitățile scutite fără drept de deducere, ceea ce indică faptul că pierderile sunt concentrate în alte segmente ale tranzacțiilor.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Modificări ale taxelor pentru coletele importate din afara UE” (29 octombrie 2026).