Propuneri de reformă administrativ-teritorială în România

Alianța pentru Unirea Românilor a expus, în cadrul Forumului Aleșilor Locali desfășurat la Palatul Parlamentului, o strategie pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României. George Simion, președintele formațiunii, a susținut că partidul a elaborat de multă vreme o listă de soluții concrete și implementabile pentru reducerea cheltuielilor bugetare, însă implementarea acestora a fost blocată de refuzul conducerii altor partide parlamentare. Liderul AUR a menționat modelul președintelui Javier Milei din Argentina ca exemplu de reformă a administrației publice, subliniind că acesta a reușit să treacă printr-un proces major care a schimbat administrația publică.

Viziunea AUR asupra statului

Potrivit News.ro, viziunea partidului se bazează pe crearea de unități administrativ-teritoriale mai robuste, capabile să susțină dezvoltarea economică pe termen lung. Rezoluția adoptată în cadrul forumului prevede un model administrativ bazat pe județe consolidate, o administrație eficientă și autonomie locală reală. George Simion a menționat că programul de guvernare propus include reducerea numărului de ministere la 10 și a parlamentarilor la 300, în scopul debirocratizării statului. Acesta a precizat că PSD, UDMR și reprezentanții minorităților nu sunt de acord cu implementarea acestui program.

George Simion a mai subliniat că o schimbare reală trebuie să implice întreaga societate, procesul fiind unul care vine atât de jos în sus, cât și de sus în jos, de la fiecare cetățean. În acest context, liderul AUR a criticat poziția lui Nicușor Dan, considerând că acesta prioritizează menținerea opoziției departe de guvernare cu orice preț, în detrimentul proiectelor concrete de reformă administrativă puse pe masă de AUR.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a subliniat necesitatea unui consens politic pentru o reformă amplă a întregului aparat de stat, nu doar o reorganizare teritorială. Acesta a punctat existența unei tensiuni între nevoia de eficiență, care ar favoriza unități teritoriale mai mari, precum județele, pentru standardizarea practicilor, și beneficiile unei conduceri locale apropiate de realitățile terenului. Peiu a argumentat că conducerea localităților este mai eficientă atunci când este la un nivel mai jos, deoarece cei care conduc 3.000, 4.000 sau 5.000 de oameni cunosc realitățile locale mult mai bine decât cei care conduc 100.000 de persoane.

Contextul administrativ național

În paralel cu propunerile AUR, primarii de comune manifestă reticențe față de demersurile de reformă inițiate de PSD, în condițiile în care partidul nu are o majoritate clară în Parlament și utilizează instrumentul angajării răspunderii guvernamentale. Aceștia nu susțin nici varianta comasării voluntare a localităților cu sub 1.500 de locuitori prin Ministerul Dezvoltării, nici proiectul mai restrictiv care vizează localitățile cu sub 3.000 de locuitori, coordonat de europarlamentarul și fost președinte al CJ Bacău, Dragoș Benea.

Conform unei analize publicate de Libertatea, reprezentanții primarilor de comune intenționează să utilizeze datele Eurostat pentru a contracara subiectivismul în discuțiile cu decidenții de la centru. Datele europene indică faptul că România are o medie de aproape 6.000 de persoane per unitate administrativ-teritorială, cifră cu 1.100 mai mare decât media Uniunii Europene. De asemenea, suprafața medie a unei unități administrative din România este superioară celei din state precum Spania, Italia sau Germania.

În prezent, țara este structurată pe 3.181 de unități administrativ-teritoriale, incluzând comune, orașe și municipii. Analiza datelor Eurostat, care compară UAT-urile românești cu unitățile locale de bază (LAU) din Europa, sugerează că România nu are un număr foarte mare de UAT-uri raportat la media populației și a teritoriului mediu acoperit.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Propuneri de numiri în consiliile de administrație ale TVR și Radio România” (9 noiembrie 2026).